Megaliți & microliți

O semnalare privată a lui Dan Corneliu Brăneanu lăsa să se întrevadă posibilitatea existenţei unei publicaţii din 1903 conţinând o poză cu profilul Sfinxului din Bucegi. Ipostază inedită şi de ce nu senzaţională, de vreme ce primele fotografii din profil apar mult mai târziu.

 

Însemnare olografă Dan Corneliu Brăneanu

Înarmat cu un titlu, o cotă şi un număr de pagină, am răsfoit la BAR (Biblioteca Academiei Române) periodicul cu pricina. Este vorba de ”Calendaru pentru Toţi Românii” pe anul 1903:

 

Calendaru pentru Toţi Românii (1903)

Există într-adevăr acolo o suită de fotografii, grupate sub titlul ”Pescera de la Schitul Ialomiţei desfundată de Societatea carpatină Română din Sinaia în anul 1897”:

 

La prima vedere imaginea din mijlocul primului rând, ”Stânca de d’asupra Obârşiei Babelor”, ar fi putut fi Sfinxul. Dar nu era:

 

Stânca de d’asupra Obârşiei Babelor

În fapt, ea este identică cu cea care apare pe o carte poştală cu legenda ”Babele. – Stănci pe muntele Caraiman (2500 m.)”. Este vorba de Sfinxul-Leu din imediata apropiere a Babelor şi nu de Sfinxul propriu-zis (supranumit şi Sfinxul Românesc):

 

Babele. - Stânci pe muntele Caraiman (2500 m.)

Eroarea lui Dan Brăneanu este de înţeles în contextul epocii: tehnica nu-i permitea pe atunci reproduceri xerox sau fotografice care să-i dea posibilitatea unor abordări comparate. Mai ales că poza din ”Calendaru pentru Toţi Românii” este slabă calitativ şi greu lizibilă.

 

Sfinxul-Leu din apropierea Babelor, iarna.
Aceeaşi formaţiune. Unghi de viză diferit, cadru diferit. Arhiva Dan Corneliu Brăneanu

 

Deocamdată nu cunoaştem dacă cartea poştală (Ed. Adolph Muler, Bucureşti) este anterioară sau ulterioară ”Caledarului” (1903). Carte poştală care există şi în Ediţia Em. M.Grunberg, Bucuresci:

 

Babele. Stănci pe muntele Caraiman 2500 m, circulată, 1911

Cert este că este vorba de aceeaşi fotografie, surprinzând acelaşi moment (chiar şi personajele sunt aceleaşi).

Demnă de interes este şi fotografia de pe rândul 3, ”Stâncile de d’asupra Omului”, înfăţişând situaţia din teren înainte de ridicarea adăpostului (ulterior cabanei):

 

Stâncile de d’asupra Omului

Ca o ultimă precizare, remarcăm că la anno 1897 se făcea referire la ”Pescera dela Schitul «Obârşia Ialomiţei»” (rând 2, mijloc), şi nu de Peştera Decebal, sau alte năzbâtii ulterioare.

 

 

  • Note privind cronologia publicistică a Sfinxului din Bucegi (I)
    by
    O semnalare privată a lui Dan Corneliu Brăneanu lăsa să se întrevadă posibilitatea existenţei unei...
  • Note privind cronologia publicistică a Sfinxului din Bucegi (II)
    by
    CARTOFILÍE - ”Ramură a filateliei care se ocupă cu colecționarea, studierea și expunerea cărților poștale...