Sfinxul de la Topleț (II)

Ca parte a metodei noastre, urmărim în continuare firul publistic al temei propuse. Între primul articol (Adam Cucu, ”Natura”, 1931) și următoarele (începând din 1962) există un hiatus, reluarea din anii ’60 și următorii păstrând doar numele – ”Sfinxul bănățean” -, devenit în răstimp popular.

Observăm în intervalul 1962-1985 o fluctuație a denumirii (”Sfinxul bănățean/ Banatului”, ”Sfinxul de la Herculane”, ”Sfinxul din/de la Topleț”),  semn că nu era pe deplin fixată. Cea care s-a împământenit în final – ”Sfinxul de la Topleț” – pare a avea legătură cu intenția de a transforma localitatea într-o stațiune turistică de interes local.

În 1969 și 1985 se reia paralela cu Sfinxul din Egipt, iar în 1977 se aplică pentru originea antropică și o inscripție la nivelul obrazului/gurii, similară cu cea a Sfinxului din Bucegi (în ambele cazuri, sugestia a pornit de la neobositul Constantin Iordache):

• • • ”Înainte de a intra în Topleţ, şoseaua este străjuită de o uriaşă stâncă, curios sculptată în cristalin, pe care localnicii au denumit-o «Sfinxul bănăţean»” (”Știință și Tehnică”, nr. 6/ 01.06.1962, pg. 30);

• • • *** – ”Sfinxul de la Herulane” (”Steaua roșie” – Mureș, nr. 242/12.10.1969, pg. 3) +foto:

”Sfinxul de la Herculane

Băile Herculane, situate la sud-vestul ţării, acolo unde Carpaţii, sau mai exact Munţii Cernei, descriu un arc în direcţia Dunării, constituie o staţiune renumită ale cărei ape hipertermale erau cunoscute încă cu 2.000 de ani în urmă.

Romanii le numeau «Ad aquae Herculi sactas», de unde denumirea lor actuală. Cérna, impetuos râu de munte, se lovea aici de strâmtori superbe, creând cascade impresionante. Dar cea mai mare atracţie a acestui peisaj o constituie bogăţia florei sale. Vegetaţia luxuriantă, ale cărei specii mediteraniene se revarsă asupra versanţilor, creează aici un adevărat colţ de paradis. Un munte întreg – Domogledul – a fost declarat monument al naturii, datorită vegetaţiei sale rarisime. La poalele muntelui, în apropierea staţiunii, natura ne oferă o altă apariţie bizară: «Sfinxul de la Herculane». Cărei inspiraţii misterioase să se fi supus fantezia vânturilor şi ploilor, când au «sculptat» această operă?! Nimeni n-ar putea să răspundă la această întrebare, dar asemănarea cu giganticele monumente ale «Ţării Marelui Hapi» este deosebit de frapantă. Ne simţim aici într-adevăr ca în faţa faimosului Sfinx egiptean, dar este evident că acest Sfinx a fost făurit de vânturile reci ale Nordului”;

• • • ”La km 380 zărim Sfinxul din Topleţ, o altă realizare a capriciilor naturii ce a modelat în stâncă un cap de om”.  (”Scânteia tineretului”, nr. 7196/06.07.1972, pg. 2);
    • ”Sfinxul bănăţean”; ”ne-a declarat Ilie Cristescu” (”Scânteia”, nr. 9555/30.06.1973, pg. 5);

• • • C.L. Brăileanu – ”Monument megalitic?” (”Scânteia tineretului”, nr. 8669/06.04.1977, nr. 3) +foto. Cu trimitrere nenominală la sculptorul Constantin Iordache:

”Monument megalitic?

În apropiere de cunoscuta staţiune Băile Herculane, pe Valea Cernei, se află «Sfinxul Banatului», după unii cercetători, monument megalitic, înfăţişind pe zeul dacic Deceneu, având la baza lui o inscripţie, în curs de descifrare (vizibilă în fotografia realizată de Gh. Voicu, pe ilustrata din 1972, emisă la C.P.C.S.). Pe lângă faptul că acest obiectiv turistic este de o frumuseţe măreaţă, tinerii din zona apropiată îi relevă această grandoare prin grija ce o au protejându-l. Iniţiativă demnă de urmat”,

”Sfinxul bănăţean”; ”Ilie Cristescu şi-a dat doctoratul in economia turismului şi – operă de gânditor în profesie – a publicat cartea Tezaurul Cernei în editura Sport-turism. (1978)” (”România liberă”, nr. 10763/05.06.1979, pg. 2);

• • • ”primarul Nicolae Terfăloagă: «Comuna noastră, avantajată de poziţia sa geografică, fiind situată într-o zonă mult căutată de turişti, renumită şi prin câteva elemente carstice unice în ţară şi chiar în Europa – Sfinxul de la Topleţ, Izvorul cu apă caldă Toplo (da la care îşi trage numele şi localitatea) – ar putea fi considerată pe bună dreptate o staţiune turistică»” (”Scânteia tineretului”, nr. 8973/29.03.1978, pg. 3);
    • ”«Sfinxul bănăţean» (în drum spre Topleţ), o stâncă de peste 10 m, având un profil asemănător cu celebrul Sfinx egiptean” (”Informația Bucureștiului”, nr. 9762/ 06.03.1985, pg. 7).