”Sfinxul” din Bucegi – Debutul (I)

”România în Fotografii”. Sub acest nume, începând din 1931 s-au desfășurat mai multe expoziții de propagandă turistică, organizate de Alexandru Bădăuță – şeful secţiunii fotografice din Direcţiunea presei -, sub auspiciile Subsecretariatul Presei și Informațiilor.

Prima s-a amenajat în februarie 1931, la Fundația Carol, grupând 250 de fotografii:

”Luând ca orientare caracterizările d-lui profesor Iorga, care spune că o ţară poate fi cu deosebire prezentată prin reducerea la cele trei elemente: pădure, apă şi piatră – organizatorii ne spun şi ne demonstrează – că din acest punct de vedere, România este o ţară firesc destinată turismului”¹.

În același an, ”cu ocazia celei de a XXVII Conferinţe a Uniunii Interparlamentare care se deschide la 1 Octombrie în Bucureşti, Direcţia Presei şi Informaţiilor din Preşedinţia Consiliului de Miniştri a fost Însărcinată cu organizarea unei mari expoziţii retrospective de artă românească şi a unei expoziţii de fotografii (…). Într’o sală din clădirea Cămării Deputaţilor s-a aranjat expoziţia de fotografii, sub titlul: ”România în Imagini” («La Roumanie en images» – n.n.). Secţia fotografică a Directei Presei, de sub conducerea d-lui Alexandru Bădăuţă, va expune aci un mare număr de fotografii din toate regiunile ţării”².

Despre aceasta știm că etala și poze din Bucegi³.

În februarie 1932 are loc ”România în Fotografii” ediția a II-a, cu 212 fotografii. Este inaugurată pe 10 februrarie în sala ”Ileana” (clădirea Cărții Românești), cu program de vizitare zilnic și intrarea liberă. Aflată deja sub patronajul Regelui Carol al II-lea, expoziția a fost onorată de numeroase personalități ale vieții politice, administrative și culturale. Regele, Jean Pangal (subsecretarul de Stat al Presei și Propagandei), Mihail Sadoveanu (președintele Senatului) au fost prezenți la inaugurare. Regina Maria a venit ulterior, luni 15 februarie. Printre participanți, îi numim, deloc întâmplător, pe Adrian Maniu și Radu Vulpe.

Între fotografii, cea a ”Sfinxului românesc” din Bucegi, ”trasă” de  Petre Ilie Juster. Prima cu profilul devenit clasic și cu denumirea consacrată:

Programată inițial doar pentru o lună, expoziția a fost prelungită:

”Din cauza numărului mare de vizitatori şi, dat fiind caracterul ei educativ, spre a da posibilitate şcolilor din Capitală s’o viziteze, expoziţia «România în fotografii» , organizata de subsecrearietul de stat al presei în sala «Ileana» , Cartea Românească, va rămâne deschisă până la 10 Martie”⁴.

Ca și în cazul edițiilor trecute, evenimentul a fost bine acoperit de presă, deși se insistă fie pe anunțul șablonard, fie pe vizitele personalităților. Cu câteva excepții.

Un articol al lui Perpessicius (care salută inițiativa, deplângând totodată ”tembelismul oficial” și ”lipsa de solicitudine  cu care sunt tratate locurile de vilegiatură și stațiunile balneare”, ”nesocotite” și chiar ”prostituate”).

Pe aceeași pagină, Mac Constantinescu este singurul care ”tratează” și poza lui Juster:

”profilul de sfinx al unei stânci enorme, fixat în haosul înălţimilor, păstrează în fotografie toată puterea evocatoare şi tot prestigiul măreţiei iniţiale”⁵.

Profesorul universitar I. Simionescu, în ”Viitorul” (cu felicitările de rigoare și clasicele indicații prețioase).

G. Lungulescu, asupra căruia vom reveni.

Și două reviste bogat ornate: ”Realitatea ilustrată”⁶ și ”Ilustațiunea Română”⁷. Cu poze din cadrul expoziției. Inclusiv din Bucegi. Mai puțin cu ”Sfinxul”.

Note: ¹A.M. – ”Două expoziții. România în fotografie”, în ”Rampa”, nr. 3912/05.02.1931, pg. 1; ²***- ”O expoziție retrospectivă de artă românească”, în ”Argus”, nr. 5539/30.09.1931, pg. 2; ³L.P.N. – ”România în imagini”, în ”Adevărul”, nr. 14650/05.10.1931, pg. 2; ⁴*** – ”Prelungirea expoziției ”România în fotografii””, în ”Curentul”, nr. 1469/ 02.03.1932, pg. 2; ⁵Mac Constantinescu – ”România în fotografii”, idem; în ”Cuvântul”, nr. 2453/19.02.1932, pg. 1; ⁶*** – ”România în fotografii”, în ”Realitatea ilustrată”, nr. 265/25.02.1932, pg. 2-3; ⁷N. Pora – ”România în fotografii”, în ”Ilustrațiunea română”, nr. 11/09.03.1932, pg. 11-12.