Vf. Ocolit, hinduism la mare înălțime (I)

Punere în temă. ”Interesul pentru acest vârf de munte mi-a fost stârnit în primul rând tocmai de cele două nume pe care le poartă: de numele Bucura Dumbravă datorită unor informații pe care le dă Mircea Eliade în povestirea «Secretul doctorului Honigberger»*, iar de numele Vârful Ocolit datorită rezonanței simbolice realizate de alăturarea celor două cuvinte ce-l alcătuiesc, și care par a spune că oamenii cheltuiesc resurse enorme pentru satisfacerea unor ambiții mărunte, ignorând sau ocolind vârfurile cele înalte ale cunoașterii și înțelepciunii.

*Asupra acestui aspect nu voi intra în detalii, deoarece urmărirea firelor care leagă aceste informații de problema în discuție m-ar îndepărta prea mult de idea centrală (nota 66 – n.n.)”¹.

Ca să înțelegi mintea unei persoane, trebuie să intri în pielea ei și să-i mergi drumul. Sunt trei aspecte i-au atras inițial atenția, devenită ulterior obsesie, domnișoarei Cristiana Georgeta Pănculescu asupra Vârfului Bucura Dumbravă:

I. ”Zvonul că acest vârf era chiar mai înalt decât vârful Omu”²;

II. Legătura sa cu Bucura Dumbravă, pionieră a turismului montan, dar și împătimită ocultistă multilateral dezvoltată;

III. Vechea denumire ”Vârful Ocolit” (de fapt, Colțul ocolit!), dezvoltat de autoare în sensul de vârful ocultat/protejat.

De la I la III și de la III la I avem femeia care ancorându-se în duhul hinduistei moarte la Port Said descoperă taina aflată la vedere, dar ignorată de toți ceilalți. De aici la sentimentul de ”aleasă” e cale scurtă.

Haios este că absolut toate premizele de la care pleacă deducția domnișoarei Pănculescu sunt false.

Note: ^1,2Cristina Pănculescu – ”Taina Kogaiononului Muntele sacru la dacilor”, Ed. Ștefan, București, 2008, pg. 73.

O problemă de a(l)titudine. Lăudabil, C. Pănculescu folosește toponimul corect, Vârful Bucura Dumbravă. Prescurtarea arbitrar practicată, Bucura – întâlnită din păcate și la nume mari! – , este lipsită de sens și lipsită de respect.

Plecând de la ”zvonuri”, după cum singură afirmă, tanti ajunge la concluzii spectaculoase. Din fericire, lipsesc din varianta tipărită a studiului său, dar manuscrisul le reține:

”O altă curiozitate a acestui vârf este legată de înălțimea lui. Este o stare de fapt care cred eu, a generat în mare măsură ignoarea și deci ocolirea lui concretă.

Curiozitatea constă în faptul că pe majoritatea hărților turistice înălțimea acestui vârf nu apare, iar din cele pe care este trecută reiese că este cu 2 m sub nivelul vârfului Omu. De aici rezultă că vârful Bucura Dumbravă este al doilea vârf din Bucegi și în consecință în mod obligatoriu ar trebui să fie trecut ca atare pe toate hărțile. Mai mult decât atât, dacă luăm în considerație și faptul că la aprecierea înălțimii vârfului Omu s-a luat în calcul «Columna Cerului» deci un monument megalitic care este posibil să fi fost transportat în acel loc, (cred că acest lucru poate fi și merită verificat), rezultă în acest caz că Vârful Bucura Dumbravă ar fi în mod natural cel mai înalt vârf din Bucegi”¹.

Stânca de pe Omu, megalit ”transportat”… Vai! ”Primul «vai“» s-a dus. Iată că mai vin încă două «vaiuri»” (Apoc. 9:12)

Sunt două feluri de oameni; cei ce vor să creadă și cei ce vor să știe. Primii umblă cu zvonuri și iluzii; ceilalți caută să afle singuri sau îi consultă pe cei care știu deja. Am văzut în ce categorie intră tanti. Însă un băiat deștept de pe Facebook s-a

”adresat întru lămurire celei mai abilitate instituţii să răspundă la această întrebare: cea care chiar a măsurat această valoare, Direcţia Topografică din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

Răspunsul foarte detaliat al acesteia, cu acordul lor explicit:

Cu privire la controversa privind altitudinea vârfului Omu din munţii Bucegi, vă informăm că pe harţile topografice realizate de către Direcţia Topografică Militară «General de divizie Constantin Barozzi», este menţionată altitudinea de 2504,90m. Această valoare reprezintă altitudinea faţă de nivelul mediu al Mării Baltice, determinată la nivelul solului (nu al umpluturii de pământ) în punct materializat prin bornă. Descrierea amplasamentului bornei prin schiţă şi prin poziţionarea pe imagine precum şi schiţa bornei (partea superioară, umplutură, nivelul solului şi subteran), în care s-a determinat valoarea altitudinii, sunt prezentate în anexa nr. 1. Poziţionarea bornei a avut în vedere îndeplinirea unor necesităţi specifice şi nu neaparat altitudinea cea mai mare” (aici).

Așadar, Vf. Omu rămâne cel mai înalt din Bucegi, chiar dacă nu luăm în calcul monolitul de pe vârf. Dublă eroare. Vai! ”Al doilea «vai» s-a dus. Iată că al treilea «vai»   vine repede” (Apoc. 11:14).

Notă: ¹Copie xeroxată după manuscris, Arhiva documentară Corneliu Dan Brăneanu. Facsimilul pezentat – expertizabil – înlătură posibilitatea unei invenții sau falsificări!