Vf. Ocolit, hinduism la mare înălțime (III)

Vârful Bucura Dumbravă. În căutările sale, marcate de inconsecvența pe care o regreta nu lipsit de sănătoasă autoironie, Dan Corneliu Brăneanu ajunsese la concluzia că:

”Vf. Bucura a fost astfel botezat în 1936 sau la finele lui 1935”¹.

La rândul nostru, adăugăm că era deja consacrat în vara-toamna anului 1934². Posibil să coboare și mai mult în timp.

Despre legătura acestui vârf cu celebra Fanny Seculici (nume literar Bucura Dumbravă) circulă o seamă de legende urbane:

• • • ”Bucura Dumbravă este prima femeie care a urcat pe Vârful Omu” – prostie generică din clasa ubicuă și nemuritoare. Reținem că această pretenție nu a ridicată niciodată în publicistica sa antumă;
    • ”Bucura Dumbravă a fost prima femeie care a urcat Vârful Ocolit de pe Omul”³;
    • genitoare la fața locului a denumirii ulterior consacrate de ”Hanul Drumeților”: ”Iată ce-şi amintea, în 1935, renumitul geograf (sic!) Mihai Haret preşedintele «Touring-Clubului Românei», despre o excursie, făcută in Bucegi, în compania Bucurei Dumbravă, în toamna lui 1918: «în altă zi, am pornit-o devreme de tot de la Peştera şi am urcat prin Valea Suchelniţei şi Horoaba Superioară la Vârful Ţapului, de unde, pe fostul drum al grănicerilor de pe creasta culmei Strunga, am ajuns la «Omul», chiar în primul vârf mare, adică pe acela care-i poartă azi numele ei, pe «Vârful Bucura», unde pe la 11 ore dimineaţa ne aflam sosiţi asemenea unui timp incomparabil. Am avut impresia că pe acest vârf i-a venit şi primul gând al «Hanului Drumeţilor», căci mi-a vorbit îndelung de un proiect de societate turistică bucegistă»”⁴.

Să-i dăm cuvântul lui  Mircea Ordean, un cercetător serios al istoriei turismului montan din România:

• • • ”Pesemne din iniţiativa lui M. Haret, vârful Ocolit de lângă Omul a primit numele scriitoarei (scriitoarea nefiind totuşi, după cum susţine M. Handoca în prefaţa Cărţii Munţilor, 1970, prima femeie care a călcat acest pisc)”⁵;
    • ”Nu este clar cine a propus întâi acest apelativ”⁶. Ordean insistă pe numeroase alte fabulații montanist-administrative ale lui M. Haret.

În realitate, legătura dintre vârf și femeie este pur conjuncturală, existând alte două tentative neconfirmate:

• • • una antumă: ”Când ajunserăm în iarba mătăsoasă dintre Dintele nostru – cel mare – şi vecinul său, numit degetul Roşu, căci e mult mai subţire, doar un fel de căpăţână de zahăr – primii felicitările tovarăşilor pentru că eram cea dintîi femeie care trecuse peste Dintele mare al Morarului, şi propunerea să i se dea numele de «Bucura Dumbravă»”⁷.  Posibil de aici să fi fost deduse celelalte două premiere amintite, ficționale;
    • și una postumă, poteca Bucura Dumbravă (Cheile Zănoagei-Valea Ialomiţei-Omul), propusă de I.I. Dunăreanu și alții. ”Efectul în marea masă a turiştilor a fost însă nul”⁸.

Și mai presus de altceva, denumirea este legată de activitatea montană a Bucurei Dumbravă, nicidecum de cea ocultistă.

(”Universul”, nr. 41/11.02.1938, pg. 1)

Înțelegem unde a dus-o imaginația pe Cristiana Pănculescu, cu viziuni, ritualuri, alea-ale. În gol, în lipsă și în plus. Și aici trebuie să reamintim un fapt: aproape niciodată nu-i veți auzi pe oamenii de munte autentici vorbind de ”energii”, ”portaluri” și alte haules-baules, pentru că ei sunt atrași pe creste de cu totul și cu totul altceva. Este adevărat că unii salvamontiști sau cabanieri au acest discurs; dar e semn de pripășală sau vorbărie ca să facă unora pe plac.

Note: ¹Notă olografă, Arhiva documentară Corneliu Dan Brăneanu; ²Emanoil Ene – ”O escursie pe munții Bucegi”, în ”Gazeta Transilvaniei”, nr. 62/05.08.1934, pg. 2 și C. Enescu Bughea – ”Pe munții din jurul Predealului”, în ”Universul”, nr. 245/08.09.1934, pg. 5; ³Magdalena Mușat – ”Bucura Dumbravă – O precursoare a turismului românesc”, în ”Educație fizică și sport”, nr. 5/01.05.1981, pg. 69; ⁴Valentin Hossu-Longin – ”Bucegii, a doua casă”, în ”România pitorească”, nr. 10/01.10.1979, pg. 6; ⁵Mircea Ordean – ”Sus la munte, la izvor”, ediție digitală. Din cauza numerotării haotice a volumului, nu se poate face citarea la pagină. Recomandăm lectura integrală a acestei valoroase lucrări; ⁶Ibidem, unde mărtuirei lui Haret îi este opusă cea a lui Emanoil Bucuța; ⁷Ibidem, cf. ”Cartea munţilor”, ed. II-a, p.93-94; ⁸Ibidem.