În loc de concluzie

Timp de lectură: 4 min Vizualizări: 36 În loc de concluzie. Într-un articol publicat în 1924, Nicolae Iorga vorbește despre raporturile dintre poporul român și religie ca element formator al conștiinței de neam: ”Religia noastră este o religie de preoţi simpli, este o religie de săteni, formată în împrejurările acelea smerite ale trecutului nostru. Ea s-a născut, ca şi civilizaţia…

Încheieri alternative

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 41 Încheieri alternative. Sun Tzu a spus: ”Cunoaşte-ţi inamicul şi cunoaşte-te pe tine însuţi; într-o sută de bătălii nu te vei expune nici unei primejdii. Când nu-ţi cunoşti inamicul, dar te cunoşti pe tine însuţi, şansele tale de victorie sau de înfrângere sunt egale. Dacă nu-ţi cunoşti nici inamicul şi nici pe tine însuţi,…

Hubul subteran de la Hulubești

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 29 Sat Hulubeşti, comuna Călugăreni, jud. GR   Articolele din revistele misterioase urmează un anumit tipic: se merge pe teren (atunci când se merge), nu se găseşte nimic, se bagă explicaţii esoterizante şi se umflă materialul cu date culese de la ”radio-sanţ”. Astfel luăm cunoştinţă cu Beciul din Hulumbeşti şi legenda destul de sumară…

Ceasul solar din fostul lagăr din Târgu Jiu

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 27 Municipiul Târgu Jiu, jud. GJ   Lagărul de la Tg.-Jiu a fost ridicat în toamna anului 1939 pentru a adăposti refugiații din Polonia invadată de Hitler; ulterior (din 1941) a adăpostit ”internații politici” ai regimului antonescian. Istoria reală a ”lagărului” (cu sensul inițial de tabără – în fapt un mic orășel temporar) este…

Argedava – Tuneluri, uriași și mărăcini

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 39 Sat Popeşti (aparţine de orașul Mihăileşti), jud. GR   Tainele Argedavei (davă dacică, posibilă capitală a lui Burebista) – schelete ”roz” de uriaş, tuneluri de mari dimenisuni, elucubraţii etimologice şi un întreg set de ipoteze uşor de lansat, dar dificil de suţinut – sunt ”opera” a doi bucureşteni care nu au nici măcar…

Sfinți, minuni și chilii în stâncă la Iezer

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 24 Sat Cheia (aparține de orașul Olănești), jud. VL   Schitul Iezer. Sfântul schimonah Antonie de la Iezeru (sec. XVIII) a găsit în munte o peșteră unde a stat câteva zile în rugăciune. Un înger i-a apărut, îndemnându-l să sape acolo o biserică. Bisericuța rupestră și chilia sfântului au fost dăltuite pe parcursul a…

O aia de la Noi Tracii

Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 39 Mioara Alecu Călușița este o adeptă a geto-daco-hinduismului de extracție intelectuală. Pionieratul ei constă în introducerea esoterismului indian și a practicilor yoga în spațiul carpato-danubiano-pontic dinainte de  Hristos era noastră. Deși nu avem date care s-o plaseze în anturajul lui Gregorian Bivolaru, un contact trebuie să fi existat (date fiind ”pasiunile” comune și…

Salina Turda și comerțul cu paranormal

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 26 Municipiul Turda, jud. CJ Salina Turda Durgău (Aleea Durgăului, 7) nu are nimic misterios în sine, poate doar istoria (mai mult anecdotică) a viziunii unui miner în locul unde acum este Altarul: ”într-o nişă săpată în sare în peretele estic al sălii de apel; locul de rugăciune al tăietorilor de sare”.    …

Icoana făcătoare de minuni de la Banu

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 28 Municipiul Buzău, jud. BZ   Biserica Bunavestire-Banu (sau Banului, după dregătoria ctitorului Andronic Cantacuzino; atestată 1571; str. Bistriţei, 52) a fost iniţial biserică mănăstirească; din anul 1884 este biserică de mir (de parohie). Actuala clădire datează din anul 1722. În decoraţiunea interioară se remarcă influenţa lui Gheorghe Tattarescu (1820-1894), care a participat la…

Ion Verdeș sau Greu la deal cu boi(ri)i mici

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 30 Prin intermediul lui Gheorghe Gavrilă-Copil (Cercul Deceneu; Noi Dacii) am obținut ciorna unui studiu intitulat ”Inscripții traco-gete”, semnat prof. Ion Verdeș. Documentul olograf introduce (sau prefațează?) un volum planificat, rămas inedit (sau poate doar la nivel de tentativă). Greutatea cade pe manuscrisul fraților Moldoveanu, ”Dacii vorbesc”, la acea dată – 1992 – netipărit.…