Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 376 În articolul ”Sfinxii din Carpați”, sculptorului Constantin Iordache face o interesantă afirmație: ”Referindu-ne din nou la Sfinxul din Bucegi, se remarcă urmele unei inscripţii pe obrazul stâng la circa 5 metri înălţime, inscripţia se poate distinge şi pe ilustratele C.P.S. Editura Meridiane – Bucureşti, seria 8997 şi I.P. Sibiu, Foto A. Iancu. Săpătura…
Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 228 Municipiul Cluj-Napoca, jud. CJ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (str. C. Daicoviciu, 2). Deși aflat de câțiva ani într-un proces de renovare care pare să se eternizeze, MNIT oferă în mica sală deschisă publicului două piese originale majore: Tăblițele de la Tărtăria și Piesa de aluminiu de la Aiud. În…
Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 281 Municipiul Caransebeş, jud. CS Cripta bisericii romano-catolice din Caransebeş (1733; str. Episcopiei, 22) se află sub altar, fiind documentată atât existenţa cât şi compoziţia ei; în prezent accesul este zidit. ”Prin anii 1920 şi apoi prin 1952-1953, datorită unei tasări a terenului, cripta a fost făcută accesibilă dinspre partea stângă a intrării…
Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 392 Teoriile megalitice ale peruanului Daniel Ruzo (însumate de ipotetica Civilizație Masma) au dubiosul renume de a fi populare, dar puțin cunoscute la prima mână. Tot ce se știe este ce a crezut X sau Y despre cercetările lui Ruzo și mai puțin ceea ce a susținut acesta. Receptarea lui Nicolae Densușianu urmează o…
Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 222 Municipiul București, sector 4 La Muzeul Național Tehnic ”Prof. ing. Dimitrie Leonida” (str. Candiano Popescu, 2), închisă în seiful directorului (pentru protecție) se află Pila (nu pilele) Karpen, numită după realizatorul ei, acad. Nicolae Vasilescu Karpen (nu Carpen, nu Carpăn, 1870-1964). Sursele sunt de acord că această pilă generează de un număr mare…
Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 224 Municipiul Reșița, județul CS În curtea Şcolii civile (”Şcoala Pittner”; sec. XIX; str. Furnalelor, 13) se află un vechi ceas solar, nefuncțional prin lipsa gnomonului. Clădirea (monument istoric înscris ca atare în LMI), ca și ceasul solar, ”se află într-o stare avansată de degradare”. ”Clădirea deserveşte ca locuinţă socială pentru familii nevoiaşe”.…
Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 202 sat Gorovei, com. Văculeşti, jud. BT Găsirea aceastei icoane trimite la tipologia legendelor de fondare. Adesea, fericita întâmplare inițială, considerată minunată, deschide calea altor minuni, atribuite (mai mult sau mai puțin anecdotic) reprezentării religioase. ”Legenda zice că doi călugări Claudie şi Isidor, petrecând pusnici, în codri acestor localităţi, când au intrat odată…
Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 416 Doar puține ”chipuri de piatră” au denumiri tradiționale (sau păstrate în memoria colectivă). Și mai puține au legende asociate. Mult mai puține au și practici asociate lor. Acestea sunt faptele. Peste ele s-au suprapus activități de dată relativ recentă, de identificare și denumire (”botezare” ad-hoc) a unor formațiuni litice care semănau cu ceva.…
Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 440 În partea de NV a comunei Rucăr (jud. AG) se află un loc unde pot fi văzuţi doi megaliţi şi două intrări în stâncă a căror lungime nu a putut fi cercetată, din cauza dificultății peretelui de stâncă. Accesul se face din strada Iazul. Părţi ale formaţiunii încep sa se vadă din drum,…
Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 460 Sat Doftana, comuna Telega, jud. PH Am mai amintit de utilizarea trovanților în decorațiuni exterioare. Unele localități și chiar instituții au folosit această alternativă spectaculoasă, naturală și puțin costisitoare la ornarea spațiilor verzi. Iată și exemplul unui magazin comunal, care a folosit inspirat un astfel de ”pietroi”: