C.I.D.

Arhiva audio Turcu (II) – ”BUFOR-I” în premieră națională

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 799 Continuăm prezentarea materialelor din Arhiva audio Turcu, puse la dispoziție noastră de familia Turcu.   Episodul II. Într-un interviu radiofonic realizat de Alecu Marciuc  și difuzat la Radio România Internațional (”România în direct”, ma. 29.VI.2004), Călin N. Turcu anunță în premieră înființarea primei biblioteci UFO-INTERNATIONAL la Vălenii de Munte:   Pe parcursul dialogului…

C.I.D.

Arhiva audio Turcu (I)

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 803 Semne bune anul are. La sfârșitul anului 2018 am terminat de digitalizat (în format brut) casetele din Arhiva audio Turcu, puse la dispoziție de familia acestuia. Este vorba de interviuri radiofonice, participări la emisiuni radio, investigații de teren și mărturii ale martorilor unor fenomene OZN. Începem anul 2019 în forță: le montăm într-un…

Obeliscul de la Polovragi 2

Fantome megalitice în Gorj (II) – Obeliscul de la Polovragi

Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 862 Un ”hit” preluat de majoritatea pe filiera lui Nicolae Densușianu, Obeliscul de la Polovragi este o prezență fantomatică:       ”Însă, o importanţă deosebită archeologică o presintă colina din stânga rîulul Olteţŭ, ce dominéză mănăstirea şi comuna Polovragilor1. Pe culmea de rĕsărit a acesteĭ coline, pe o poénă aplanată de mâna omuluĭ,…

Nicolae Densușianu și megalitologia (I)

Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 706 Verbatim. Tratatul ”Dacia preistorică” (N. Densușianu; 1913) reprezintă piatra unghiulară a conceptului de ”sculpturi megalitice” din Carpații României. În primul rând introduce în circulație sintagma. În al doilea rând, livrează surse autohtone de primă mână, majoritatea provenite din răspunsurile la ”Chestionarele” sale (1893 și 1895). În al treilea rând, elaborează primele teorii articulate…

Sfinxul Bratocei (II)

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 650 Debutul publicistic. După câte cunoaștem până la acest moment, Sfinxul Bratocei este a doua formațiune litică popularizată în țara noastră sub denumirea generică de ”sfinx”. Debutează în publicistică în august 1933, pe coperta revistei ”România Pitorească” (an I, nr. 3):   Pe coperta II (interioară) găsim și un scurt text explicativ:   ”Fotografia…

Periodice

Pe urmele Sfinxului de la Stănilești (VL)

Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 696 Cum aminteam într-un material precedent, Sfinxul de la Stănilești nu există în Vâlcea și nicăieri în România; de fapt nu există deloc. Așadar căutarea noastră nu s-a desfășurat pe teren, ci prin publicistica vremii, încercând să găsim sursa primară. Originea erorii pare a fi un articol publicat de Călin N. Turcu în ”Almanah…

Sfinxul ghețurilor

Un sfinx, 5 sfincși, sfincși fără număr

Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 695 În anul 1890, Melchisedec Ștefănescu, episcop al Romanului, publica un ”Tratat despre cinstirea și închinarea icoanelor în Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de minuni din România ortodoxă”1. Reluând lista întocmită într-o lucrare mai veche de a sa (”Oratoriu”, 1869), se enumerau 18 piese. Ulterior, s-a produs o adevărată inflație de astfel de…

Chipuri de piatră – Originea denumirii de ”Sfinx” (II)

Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 678 Sfinxul din Bucegi. Sfinxul Românesc. Cine n-a auzit de el? Și totuși… Tradițional (și invariabil) stâncile  izolate ”mai speciale” de pe acest masiv se numeau ”Babă”, cu pluralul ”Babe”. Le găsim sub această denumire pe cele consacrate ca atare (Colecția Silviu N. Dragomir):   Viitorul Sfinx surprins frontal, probabil în premieră (ilustrație poștală…

Chipuri de piatră – Originea denumirii de ”Sfinx” (I)

Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 699 Denumire de ”sfinx” dată formațiunilor litice cu profile antropomorfe este improprie și a fost generată de o modă. Repetată la nesfârșit, s-a fixat în conștiința populară și nu mai poate fi elimintă cu ușurintă. Încercând să identificăm originea acestei legături forțate, am punctat câteva repere, conturând un scenariu probabil. Spunem scenariu și spunem…

Dan Corneliu Brăneanu

Extrapolarea ignoranței – greșeală fundamentală

Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 539 ”Pe-un jilț tăiat în stâncă sta țapăn, palid, drept, Cu cârja lui în mana, preotul cel păgân; …”   Limba română este polisemantică; un cuvânt poate avea mai multe sensuri. Folosim aici, punctual, un sens restrâns al ignoranței: ”(Înv.) Faptul de a ignora, de a nu ști ceva” (DEX 2009). Am întâlnit adesea…