Vizualizări: 497 După câte cunoaștem până la acest moment, Sfinxul Bratocei este a doua formațiune litică popularizată în țara noastră sub denumirea generică de ”sfinx”. Debutează în publicistică în august 1933, pe coperta revistei România Pitorească (an I, nr. 3): (click pe imagini pentru a le vizualiza la rezoluție mărită) Pe coperta II (interioară) găsim…
Vizualizări: 524 Cum aminteam într-un material precedent, Sfinxul de la Stănilești nu există în Vâlcea și nicăieri în România; în fapt nu există deloc. Așadar căutarea noastră nu s-a desfășurat pe teren, ci prin publicistica vremii, încercând să găsim sursa primară. Originea erorii pare a fi un articol publicat de Călin N. Turcu în Almanah…
Vizualizări: 547 În anul 1890, Melchisedec Ștefănescu, episcop al Romanului, publica un ”Tratat despre cinstirea și închinarea icoanelor în Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de minuni din România ortodoxă”1. Reluând lista întocmită într-o lucrare mai veche de a sa (Oratoriu, 1869), se enumerau 18 piese. Ulterior, s-a produs o adevărată inflație de astfel de…
Vizualizări: 542 Sfinxul din Bucegi. Sfinxul Românesc. Cine n-a auzit de el? Și totuși… Tradițional (și invariabil) stâncile izolate ”mai speciale” de pe acest masiv se numeau ”Babă”, cu pluralul ”Babe”. Le găsim sub această denumire pe cele consacrate ca atare (Colecția Silviu N. Dragomir): (click pe imagini pentru a le vizualiza la rezoluția completă)…
Vizualizări: 565 Denumire de ”sfinx” dată formațiunilor litice cu profile antropomorfe este improprie și a fost generată de o modă. Repetată la nesfârșit, s-a fixat în conștiința populară și nu mai poate fi elimintă cu ușurintă. Încercând să identificăm originea acestei legături forțate, am punctat câteva repere, conturând un scenariu probabil. Spunem scenariu și spunem…
Vizualizări: 436 ”Pe-un jilț tăiat în stâncă sta țapăn, palid, drept, Cu cârja lui în mana, preotul cel păgân;…” Limba română este polisemantică; un cuvânt poate avea mai multe sensuri. Folosim aici, punctual, un sens restrâns al ignoranței: ”(Înv.) Faptul de a ignora, de a nu ști ceva” (DEX 2009). Am întâlnit adesea ipostaza în…
Vizualizări: 614 Publicăm astăzi catalogul Bibliotecii ufologice Călin N. Turcu (inițial BUFOR, ulterior BUFOR-I, cu inițiala de la Internațional). Majoritatea cărților au ajuns în custodia Asociației pentru Studiul Fenomenelor Aerospațiale Neidentificate, fiind integrate în așa-numita Bibliotecă ASFAN. Atunci când ASFAN le-a ridicat de la reședința din Vălenii de Munte a fam. Turcu, din grabă sau…
Vizualizări: 547 Serialul lui Ion Hobana din Scânteia Tineretului debutează în 27.09.1969 (nr. 6341) cu ”America înainte de Columb”, avându-l ca interlocutor pe D. Todericiu. Într-o simetrie ciudată, putem spune că începe și se încheie cu una și aceeași persoană. În data de 14.02.1970 avem un nou articol realizat cu Todericiu, ”Descoperirea Europei”. Iar pentru…
Vizualizări: 489 Publicistica periodică este prin excelentă efemeră și aflată sub imperiul momentului. În paginile ziarelor și revistelor de epocă descoperim contribuții valoroase, căzute din păcate în uitare. Într-unul dintre dosarele lui Călin N. Turcu de la ASFAN (”Uriași. Antropologie. Urme de pași pe stânci”), am descoperit existența unui serial, ”Dialoguri în Muzeul imaginar”, ținut…
Vizualizări: 1.162 Majoritatea cărților din fondul ufologic BUFOR (Biblioteca UFO România), strâns de-a lungul vieții de regretatul Călin N. Turcu, au ajuns în custodia Asociației pentru Studiul Fenomenelor Aerospațiale Neidentificate, fiind integrate în ceea ce ei numesc Biblioteca ASFAN. Majoritatea, dar nu toate. Iar astăzi vă prezentăm una dintre excepții. A fost pusă la dispoziție…