Sgraffitiurile paleocreștine de la Aliman

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 220 Sat Aliman, comuna omonimă, jud. CT   Inscripţii rupestre paleocreştine, cu origine încă neelucidată, au fost găsite aici ”pe marginea bălţii Vederoasa, care se întâlneşte cu panta dealului Vlahii, pe un perete stâncos”. Ele sunt atribuite – vag şi provizoriu – unor ”creştini din veacul al X-lea sau al XI-lea” care au ”zgâriat…

Călin N. Turcu – ”S-a întâmplat mâine”. Jurnalul unei cărți (CID, 2019)

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 263   Numele lui Călin N. Turcu este inevitabil precedat și însoțit de atributul care l-a consacrat, acela de ufolog. Cartea de față transcrie ”Jurnalul” scrierii primei cărți de ozenistică autohtonă autentică (1987), bazată pe cercetări și investigații de teren. Avem în fața ochilor o oglindă fidelă și unică a ufologiei românești din epocă,…

Călin N. Turcu – Repertoriul OZN din România. O abordare sistematică (CID, 2020)

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 365   ”Repertoriul OZN din România” grupează cronologic observații – fenomene aerospațiale neidentificate, întâlniri cu entități stranii și nu numai – făcute pe teritoriul României în perioada 1457-1997. 540 de ani de enigme și mistere, condensate de ufologul Călin N. Turcu într-un format sintetic, coerent și lipsit de senzaționalismul specific genului. Cartea cuprinde o…

Doamna și Merlanul

Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 345 Zilele trecute m-am nimerit cu fină-miu la Ikea, să servim (sic!) niște chifteluțe de-alea șmechere. Spre intrare, mare poster cu un preparat – merlan, prilej să aflu că-i nume de pește și să-mi amintesc de alt Merlan, Vicu, profesor, doctor, arheolog și vătaf la publicația ”Lohanul”. Merlan ot ”Lohanul” are dubiosul merit de…

Propaganda de partid și contra-ozenistica din anii ’70 (III)

Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 344 OZN 73-4: politici comune, poziții total diferite. Două articole despre farfuriile zburătoare apărute în anii ʼ70. Primul1 este o preluare din ”NIN” și prezintă prin intermediul col. Stiepan Korda poziția oficială a autorităților politico-militare iugoslave asupra subiectului. După 1990 a fost menționat inițial de Emil Străinu, apoi și de ing. Gabriel Constantinescu. Ambii…

Daniel Spânu – ”Ficțiune și istoricism sau trecutul ca alchimie…”

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 390 Dacă ai răbdarea și nervul de a-i asculta pe diverși susținători ai antichității și ”ocultării” Tăblițelor ”de la Sinaia”, inevitabil apare în discuție subiectul istorici și arheologi, cu ham-ham-ham, câr-câr-câr și bla-bla-bla. Că de ce nu se interesează, că de ce nu cercetează, că de ce… Studiul lui Daniel Spânu, publicat însoțit de…

Variația ”de la Sinaia”

Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 326 În colecția muzeală a Mănăstirii Sinaia există două artefacte, o medalie rotundă și o placă dreptunghiulară1, care fac parte din ansamblul lărgit al așa-ziselor Tăblițe ”de la Sinaia”. Indicația de proveniență din denumire a fost construită tocmai pe existența lor, dublată de afirmațiile singulare, contradictorii și lipsite de fundament ale ing. Vasile Ionescu.…

Matematica filosofiei false și de duzină (III)

Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 356 Ufologul acad. prof. dr. informatician D.D. Farcaș promovează o doctrină a ”gândirii pluraliste”, pe care o exemplifică cu două ilustrații. Prima este cunoscuta metaforă a elefantului. Pipăit de orbi, fiecare atingând o altă parte anatomică a animalului (de cât îl palmează, să nu-i atingă și_!), este asemuit prin analogii futile cu mereu altceva.…

Tureni: Macedon Alexandru și calul său, Ducipal

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 227 Sat Tureni, comuna omonimă, jud. CJ   Legendei cu regele care sare călare peste prăpastia de la Pietrele lui Solomon (Brașov) i se adaugă cea din ”capătul Cheilor Turenilor, dinspre localitatea cu acelaşi nume”: ”preste crăpătura aceea mare de stâncă spun că a sărit un unic om, Alexandru cel Mare, cu calul său,…

Hârșova, canarale, stânci și legende

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 815 Orașul Hârșova, jud. CT   ”Piatra cu capac” este o formațiune stâncoasă aflată la poalele dealului Baroi. Legat de ea există mai multe legende, care se ramifică în două direcții utilitar-narative: cea de masă (loc de popas sau ospăț al armatelor lui Traian, sau chiar al împăratului) și cea de punct de ancorare…