J. B.

Studiul lui Orescu. În vederea alimentării cu apă a Capitalei, în 1896 este însărcinat inginerul arhitect G.A. Orescu, inspector general al lucrărilor tehnice comunale, cu studiul izvoarelor din munțim printre care și cele din bazinul Ialomiței. Este primul studiu complex de acest fel din zonă, iar rezultatele au fost publicate în broșura ”Memoriu asupra alimentării cu apă a orașului Bucuresci. Studiul apelor de isvóre din munți în vederea viitóreĭ alimentări a orașului Bucuresci” (IAG Carol Göbl, Bucuresci, 1902).

Lucrările echipei lui Orescu au constat în recunoașteri pe teren, ridicări topometrice, studii și analize fizico-chimice, măsurători meteorologice și pluviometrice, planuri și construcții vizând debutul exploatării.

Din broșura menționată reiese că descoperirea sursei Scropoasa, cu trei guri de ieșire (izvoare) i se datorează chiar lui Orescu:

La 21 aceeașĭ lună (august 1897 – n.n.), am visitat parte din valea Ialomițeĭ și ajungênd lângă pârîul Scropósa, ce se varsă în partea stângă a Ialomițeĭ, județul Dâmbovița, am trimes pe ceĭ doi inginerĭ pentru a visita douĕ gâlgóe de apă cunoscute de maĭ nainte, pentru a căuta locurile de unde isvorĕsc din muntele numit Dichiŭ și tot odată a aprecia debitul și mĕsura temperatura apeĭ la punctele de emergență. Aceste douĕ isvóre le voiŭ numi de aci înainte Dichiŭ No. 1 și 2.

Eŭ cum eram obosit și indispus în urma dificiluluĭ transport pe caĭ, am rĕmas lângă apa Scrupósa, ca, îndată ce’mĭ va trece indisposiția, să cercetez proveniența acestuĭ pârîŭ fórte important, care după afirmarea lucrătorilor din localitate, nu sécă nicĭ odată. Pentru a face să-mĭ trécă maĭ repede indisposiția, am luat cu mâna apă din pârăŭ, spre a-mĭ uda fruntea; am fost surprins de prea jósa temperatură a apeĭ, pe care am evaluat-o la 6-7°6 C., sciind din tóte cercetările ce am făcut maĭ ’nainte, că apa pâraelor în locurile, chiar cele maĭ muntóse din țéră, variaza între 10-13°, am conchis de îndată ca, în apropiere de locul unde mĕ aflam, trebue să existe un fórte mare isvor, care să alimenteze acest pârăŭ.

Cum chiar pe acésta apă există un fierĕstrăŭ primitiv pentru producere de scândurĭ, din pădurea Statuluĭ, dată în parte în tăiere, m’am adresat lucrătorilor ocupațĭ la fierĕstrăŭ; eĭ însă n’aŭ putut să-mĭ dea nicĭ o informație. Venind exploatatorul păduriĭ, m’am adresat luĭ; el mĭ-a spus că, la distanța de vr’o 350 metri de la fierĕstrăŭ, curg după munte nisce șiróie de apă; l’am rugat să mĕ conducă acolo și a avut amabilitatea a mĕ acompania, ajungênd în partea loculuĭ ne-am suit vrʼo 20-25 metri și am dat peste punctele de emergență ale acelor șiróie de apă. Dintre stâncĭ apa eșia în mare cantitate; de și ea eșia din trei diferite puncte, însă fórte apropiate, era evident că isvoreaŭ din acelașĭ basin, aflat în interiorul munteluĭ; am luat temperatura care era de 5°,8 C., iar volumul apeĭ l’am evaluat de la 22.000 până la 27.000 metri cubĭ”. (pg. 46)

Din aceeași sursă aflăm și originea denumirii ad-hoc, în lipsa vreunei denumiri consacrate:

… cele treĭ șiróe de apă saŭ isvóre, apropiate unul de altul, tóte la un loc numite isvorul Scropósa, fiind-că se varsă în pârîul Scropósa”. (pg. 57)

Reținem deocamdată că sursa Scropoasa, denumită în prezent Șapte Izvoare, avea la nivelul anului 1897 trei emergențe și altă denumire. Insistăm asupra faptului că denumirile propuse de Orescu s-au păstrat în studiile de specialitate până recent.

Fragmente din ”Memoriu…” au fost ulterior extrase abuziv și prezentate ca studii de ultimă oră, în ciuda secolului care ne despare de ele. Este cazul așa-zisei purități extreme a apei. Mai mult, este foarte probabil ca debitul de 4000 l/s să fie extras tot de aici, pe baza unei erori elementare de înțelegere a datelor.

 

 

  • (Bucegi) 7 Izvoare de iluzii (I)
    by
    Le-a venit rândul, așadar să vedem ce-i cu ele și mai ales cine e în...
  • (Bucegi) 7 Izvoare de iluzii (II)
    by
    Deschiderea o face Sorin Golea în 2003. În 2005 este rândul Adinei Mutăr să presteze,...
  • (Bucegi) 7 Izvoare de iluzii (III)
    by
    Studiul lui Orescu. În vederea alimentării cu apă a Capitalei, în 1896 este însărcinat inginerul...
  • (Bucegi) 7 Izvoare de iluzii (IV)
    by
    Apa plată a tovarășului Nicolae. Prima dată am auzit sintagma ”apă plată” după 1990, din...
  • (Bucegi) 7 Izvoare de iluzii (V)
    by
    Trioletul de aur. Deoarece nu dorim să reluăm, vă recomandăm să citiți acest articol, care...
  • (Bucegi) 7 Izvoare de iluzii (VI)
    by
    Dacii din Bucegi și solomonarul de la 7 Izvoare. Construcția dacomană se bazează pe două...
  • (Bucegi) 7 Izvoare de iluzii (VII)
    by
    În octombrie 2005,  Ioan Olaru concepea și semna un document programatic. Era vorba de un...