Misterele Bucegilor

Le-a venit rândul, așadar să vedem ce-i cu ele și mai ales cine e în spatele lor.

De la început, o limitare. Există diverși care practică o publicistică de tip rechizitoriu, vizând în special infracțiuni economico-financiare. Domeniul nu intră în sfera noastră de interes și de aceea ne vom concentra pe vrăjeala ieftină care a propulsat această sursă de apă în topul ”misterelor” din România. Cu toate acestea, suntem pe deplin conștienți de concursul de infracțiuni și de încrengătura mafiotă care stă în spatele afacerii. Nu detaliem, pentru că nu e treaba noastră.

Sursele poveștii de la 7 Izvoare s-au estompat în timp, chiar dacă rulajul internautic se bazează pe ele în proporție covârșitoare. Deloc întâmplător, la început au fost doi mercenari de presă, oameni de casă ai răposatului Rudan Vasile: Sorin Golea (”Libertatea”) și Adina Mutăr (”Ziarul”). Acest trinom contra naturii are o istorie de făcături, de la Țara Luanei din Buzău la Gura de Rai din Bucegi.

 

Sursa zero. Sorin Golea – ”Ceaușescu voia să devină nemuritor folosind apa dacilor” (”Libertatea”, nr. 4061/28.08.2003, pg. 1, 8-9). Golea este o simplă unealtă rudimentară; după cum se observă nu este în stare nici măcar să transcrie corect numele celui pe care-l intervievează:

 

[medalion] ”Cea mai pură apă din lume, în România?

Un secret păzit cu strășnicie de Nicolae Ceaușescu ne-ar putea aduce milioane de dolari

Munții Bucegi. Nicolae Ceaușescu a cerut, în 1982, ca zona ca zona Cheilor Zănoagei să fie închisă circuitului turis­tic. Dictatorul fusese informat că acolo se află «zona nemuririi» și apa sfântă a dacilor, din care băuse Zamolxe înainte de a fi zeificat.

Recent, dosarele au fost găsite și se pune problema captării «apei dacilor» şi realizării unui judeţ unde să se experimenteze un alt mod de civilizaţie decât cel citadin actual”.

 

[medalion] ”În 1982 Nicolae Ceauşescu a cerut ca zona Cheilor Zănoagei, la Izvoarele lalomiței din estul Masivului Bucegi, să fie închisă circuitului turis­tic. Erau vizate în special cele şapte izvoare de la Scropoasa. Preşedintele-dictator fusese informat că acolo se află zona nemuririi şi apa sfântă a da­cilor, din care băuse Zamolxe înainte de a fi zeificat. După 1982 nimeni nu a mai avut acces la informaţii despre sursa de apă Şapte Izvoare. Recent, dosarele au fost găsite şi s-a pus problema captării «apei dacilor» şi realizării unui antioraş: un fel de judeţ montan unde să se experimenteze un alt mod de civilizaţie decât cel citadin actual”.

 

Pe versantul estic al Munţilor Bucegi, pe Valea Ialomiţei, între Lacul Bolboci şi Scropoasa, în zona numită «Şapte Izvoare», există o sursă naturală de apă mai ciudată, care a făcut obiectul unor studii de laborator încă din 1927. La acea vreme, Grigore Marinescu atrăgea atenţia că apa de aici este una dintre cele mai curate din lume. Din 1930 studiile sunt continuate de George Murceanu, iar din 1935 de către o societate franceză. Testele arătau că toţi indi­catorii calitativi ai apei de la Şapte Izvoare au un standard superior tuturor surselor de apă cunoscute în lume. Spre exemplu: numărul de bacterii e zero – faţă de 5 limita minimă acceptată – poluarea cu azotaţii (sic!) şi azotiţii (sic!) e zero.

Sursa de apă, cunoscută de peste 2.000 de ani. Ultimele studii în acest loc, realizate de Hidroteh­nica, datează din perioada martie 1981 – februarie 1982. În acel moment Ceauşescu a cerut să fie închisă zona şi să se li­miteze accesul la aceste date.

«Preşedintele de atunci a fost informat că această sursă de apă este cunoscută de peste 2.000 de ani şi că se găseşte în zonă (sic!) iniţiatică a dacilor, în Masivul Bucegi, că scrie­rile vechi pomenesc des­pre o apă din care a băut Zamolxe înainte de a de­veni zeu, şi că există un simbol al celor şapte iz­voare pe scuturile dacice redate pe Columna lui Traian. Lui Ceauşescu i-a sunat bine mai ales faptul că acolo s-ar afla zona nemuririi, adică un punct energetic pozitiv. Dosare­le de la Şapte Izvoare au fost redeschise după 1990, iar testele recente au arătat că informaţiile lui Ceauşescu nu erau chiar departe de realita­te», este de părere dr. in­giner Ion Olteanu (sic! – în realitate Ioan Olaru), unul dintre specialiştii grupului care cercetează ciudăţeni­ile din Bucegi.

Investigaţiile arată că apa de la Şapte Izvoare izvorăşte dintr-o grotă unde se află un imens lac subteran. Debitul este de aproximativ 4.000 de litri pe secundă. Sursa de apă nu a secat niciodată. Din punct de vedere chimic aceste izvoare sunt, într-adevăr, unele dintre cele mai curate surse naturale de apă minerală plată din lume. Se lucrează deja la captarea lor şi aducerea apei, prin conducte, într-o zonă în care să poată fi îmbuteliată, în aşa fel încât lichidul să nu intre în conctact cu aerul decât atunci când consumatorul deschide dopul sticlei.

«Din punctul de vedere al energiilor pozitive, ”zo­na nemuririi” pe care o căuta Ceauşescu, testele magnetometrice au arătat că există, pe porţiuni, anumite anomalii ale mag­netismului pământului, despre care am convenit cu cei implicaţi în studiu să păstrăm deocamdată o anumită discreţie, până vom şti cu siguranţă care este cauza şi ce efecte au aceste anomalii geo-magnetice asupra omului. Din punctul de vedere al legăturii cu dacii, totul a pornit de la câteva scrieri antice în legătură cu apele sacre pe care le beau dacii în scopuri iniţiatice, scrieri în jurul cărora s-au născut legende. Sau or fi fost legendele din care s-au inspirat scrierile, cine mai ştie. Trebuie să spun că nu e chiar lipsit de sens să se considere că în Bucegi a fost o zonă iniţiatică, sau de cult. Există aici, într-un perimetru destul de restrâns, câteva pietre plate, aşezate ca nişte mese pe zone netede de pe culmile Masivului Bucegi. Vreau să spun că nu sunt stânci care să plece din munte, ci pietroaie plate ca nişte mese, cântărind zeci de tone fiecare, aşezate pe platforme montane plate, de mii de metri pătraţi, pe care nu creşte decât iarba. Este clar că pie­troaiele nu s-au format acolo, ci au fost aduse. Ca să nu mai vorbesc de sem­nificaţia unor nume de stânci din zonă, plecând de la Omu, la Babele sau Tronul Împăratului, toate având legătură cu mitolo­gia autohtonă. Nu vi se pare curios că nu ştie nimeni cine a dat nume acestor pietroaie?», spune Ion Olteanu (sic!).

Deocamdată, în afară de captarea apei «sacre», grupul care a iniţiat cerce­tările a cooptat consiliile câtorva localităţi din zonă, câteva organizaţii neguvemamentale din străină­tate şi Universitatea «Valahia» din Târgovişte, pen­tru a realiza în Bucegi un «antipolis», adică un «anti-oraş». Iniţiatorii proiectu­lui spun că este vorba despre o staţie pilot în care se va testa o formă de civilizaţie rurală, capa­bilă să folosească cuceri­rile civilizaţiei citadine, cum ar fi Internetul şi telefonia mobilă, dar cu diminuarea factorilor nocivi ai oraşului asupra omului. Res­pectiv o alternativă a civilizaţiei actuale, în condiţiile create de ciu­dăţeniile Munţilor Bucegi, pe care Ceauşescu le voia doar pentru el”.

 

[medalion] ”Inginerul Ion Olteanu (sic!) este unul din specialiştii grupului care cercetează ciudăţeniile din Bucegi”.

 

[medalion] ”Fiind informat că din apa de la Şapte Izvoare băuse Zamolxe înainte de-a fi zeificat, Nicolae Ceauşescu (foto medalion) a cerut închiderea zonei si limitarea accesului la informaţiile privind această sursă de apă, cunoscută astăzi ca fiind cea mai curată din lume”.

 

  • (Bucegi) 7 Izvoare de iluzii (I)
    by
    Le-a venit rândul, așadar să vedem ce-i cu ele și mai ales cine e în...
  • (Bucegi) 7 Izvoare de iluzii (II)
    by
    Deschiderea o face Sorin Golea în 2003. În 2005 este rândul Adinei Mutăr să presteze,...
  • (Bucegi) 7 Izvoare de iluzii (III)
    by
    Studiul lui Orescu. În vederea alimentării cu apă a Capitalei, în 1896 este însărcinat inginerul...
  • (Bucegi) 7 Izvoare de iluzii (IV)
    by
    Apa plată a tovarășului Nicolae. Prima dată am auzit sintagma ”apă plată” după 1990, din...
  • (Bucegi) 7 Izvoare de iluzii (V)
    by
    Trioletul de aur. Deoarece nu dorim să reluăm, vă recomandăm să citiți acest articol, care...
  • (Bucegi) 7 Izvoare de iluzii (VII)
    by
    În octombrie 2005,  Ioan Olaru concepea și semna un document programatic. Era vorba de un...