Portal 7

Megalitica: Portaluri în piatră

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 1.008 Silviu N. Dragomir a fost unul dintre pionierii ideii de a folosi cărțile poștale ilustrate de epocă ca sursă documentară. Vă prezentăm o selecție din colecția sa, grupată după subiectul ”Portaluri, Arce, Poduri de piatră”:     Imaginile au fost puse la dispoziție cu amabilitate de Silviu N. Dragomir, colecționar și scriitor și…

Searchlight

Ufologia ca ”știință”: 3 povestiri supranaturale

Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 773 Acum câteva zile, am auzit povestite, fără preparație, câteva întâmplări cu iz supranatural. Reflectând asupra lor, am tras câteva concluzii și am extins sfera lor de aplicabilitate la ufologie în general. Pentru început, câteva cuvinte despre ”sursă”. Este o femeie pe la 50-60 de ani, așezată (cu familie, profesie, …), respectabilă, sănătoasă fizic…

ASFAN_logo_final

Conspirația care? Conspirația cui?

Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 714 Dacă stai să-i asculți (și unii nu prea stau și bine fac!) ufologii se lamentează despre cum fac ei, și fac și dreg, dar vai, o conspirație fantomatică și tentaculară nu le permite aflarea adevărului despre farfuriile zburătoare. Interesant este că atunci când sunt puși în fața unor fapte care nu le convin,…

ASFAN_logo_final

Penibilele compuneri marca ASFAN-ROMÂNIA

Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 751 Se spune că atunci când Dumnezeu vrea să piardă pe cineva, mai întâi îi ia mințile. Iar ASFAN-România pare a ține cu tot dinadinsul să confirme vechiul proverb, umblând prin târg cu mințile vraiște… În cadrul ASFAN-România, Ioan Bunea (zis ”Jean”) este omul bun la toate și cel mai bun om. Nici nu…

Nicolae Densușianu și megalitologia (II)

Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 1.080 Nicolae Densușianu este un autor des invocat, dar rar citit. Ne-am convins de asta văzând ce-i pun în cârcă (adeseori în fals) și admiratorii și detractorii. De exemplu, junele Daniel Guță (licențiat în Jurnalism) crede că Densușianu amintește în ”Dacia preistorică” Sfinxul din Bucegi1. Ba chiar insistă în această direcție2, complet străină de…

Cristea și megaliții (II)

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 970 În ”Almanah turistic” 1976, Emilian Cristea revine cu un alt articol tematic: ”Cine a  «lucrat» aici, omul sau natura?”1: Nu știm dacă interogația din titlu este doar un artificiu editorial. Însă nouă ne lasă impresia acelui echivoc de care aminteam și în episodul precedent. Mai ales că el este întărit de astfel de…

Cristea și megaliții (I)

Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 974 Emilian Cristea (1915-1982), maestru emerit al sportului, a devenit o legendă încă din timpul vieții. Ce-i drept, o legendă fabricată și cu aportul direct al aparatului de propagandă comunist: ce era Justin Capră pentru mecano-tehnică, era Cristea pentru alpinism. Și cu asta am spus tot ce era de spus. Nu știm dacă aplecarea…

Sculptorul și megal(it)omania (III)

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 1.022 Inscripții pe Babele. Aflați într-o fază de infantilism tardiv, anumiți oameni nu își asumă ideile proprii, ci le prezintă ca extrase din mesaje încriptate, descoperite și descifrate (doar) de ei. Deși pretind cunoștințe avansate de lingvistică, semiotică și criptografie, acești nefericiți nu cunosc nici măcar ABC-ul meseriei. Lor le corespunde termenul de ”criptomani”,…

Sculptorul și megal(it)omania (II)

Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 911 Sfinxul de la Topleț. În galeria megalitologilor români, sculptorul Constantin Iordache este pe nedrept uitat. Uitat sau poate mai degrabă trecut sub tăcere, din pricina acelei urme de bun-simț, rămasă stingheră în vreun ungher al conștiinței. Fire de artist, Iordache nu era rezonabil în ipotezele sale de un fantastic absolut. Construind himere, își…

Chipuri de piatră – Originea denumirii de ”Sfinx” (III)

Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 985 ”Jurnal”-ul lui Geo Bogza (1908-1993), ”de copilărie şi adolescentă”, a apărut inițial în revista ”România literară” (fragmente serializate), apoi a fost publicat în volum1 (1987). Să călătorim în timp alături de Bogza:   ”Joi 5 August [1926 – n.n.] O zi mai senină, pornim să ne suim pe Bratocea. Trecem prin faimoasa «Cheiţa».…