Bucegi tunel Vasile Lovinescu

Sub Bucegi (partea fizică V)

Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 726 ”În plus, Muntele Om este traversat de o grotă imensă care e una din cele mai mari din lume, în sensul că nu i s-a dat încă de capăt. A fost explorată pe vreo douăzeci de kilometri şi atât”1. Aceste rânduri au fost scrise de Vasile Lovinescu (1905-1984) în lucrarea sa ”Dacia hiperboreană”2.…

Sub Bucegi (partea fizică IV)

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 673 În 1927, Ioan G. Popescu, doctor în științe, profesor și TCR-ist, a făcut la Casa Omul ”Mihai Haret” o serie de măsurători ale constantei gravitaţiei universale, prin metoda Bessel (pendul reversibil de reglaj imper­fect): ”Chestiunea constantelor geofizice este de importanţă covârşitoare în orice ţară, pentru buna îndrumare a unei cât mai raţionale întrebuinţări…

Bucegi tuneluri

Sub Bucegi (partea fizică III)

Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 669 În 1910, Mihai Gold Haret presupunea existența unor importante volume subterane, în zona Dichiu: ”Dichiul (1698 m.) format din calcaruri titonice, munte care ocupă o suprafaţă colosală. Din el iau naştere cele 3 isvoare dela Scropoasa, cari dau 40000 m.3 pe zi, şi el este direct legat cu m-tele Păduchiosul, care de aci…

Bucegi tunele

Sub Bucegi (partea fizică II)

Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 737 Prin poziția sa centrală și ascendentul său, Peștera Ialomiței a dat tonul începutului dezvoltărilor subterane din Bucegi. Din perspectivă istorică, doar așa-zisa ”Grotă Mihnea” era ușor accesibilă. Dar nici explorările ulterioare nu au ”închis cercul”: ”Peştera se isprăveşte «La Altar» unde sunt stalacti­tele aşezate în aşa fel, în cât îţi dă impresia pe…

Bucegi în subteran

Sub Bucegi (partea fizică I)

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 748 Introducerea îi aparține bucegistului Mihai Haret: ”Mulţi îşi închipue, că cunosc Bucegii dacă au vizitat impunătoarea Peşteră a Ialomiţei, vârful Omu, alte câteva vârfuri şi văi din abrupt, etc. Este o simplă iluzie aceasta, căci Bucegii conţin încă numeroase şi pasionante mistere, mai multe grote cunoscute, altele necunoscute şi cel puţin două râuri…

Lovendal (cealaltă față a monedei) – II. Megaliții familiei

Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 614 O scurtă însemnare aflată în Arhiva documentară Dan Corneliu Brăneanu ne relatează o poveste de-a dreptul incredibilă. Protagonist? De data aceasta chiar George baron Løvendal:     ”22 Sept. 1943 10 vulturi au atacat 2 turiști. Ei au fost apărtați cu șevaletul de pictorul George baron Løvendal. În aceeași zi a fotogr.[afiat] Sfinxul…

Lovendal (cealaltă față a monedei) – I. Copil fiind…

Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 920 Ironia sorții face ca respectabilul nume al unei ilustre familii nobiliare să fi fost șterpelit și deturnat sub forma infamă a unui site de prostire în masă. Este vorba de Lovendal și ”Secretele lui…”. Însă, ex nihilo nihil: alegerea nu a fost întâmplătoare și pare a fi legată de ”crezurile” (credințele) unei dintre…

Bust Iorga (Vălenii de Munte)

Daniel Ruzo – Influența în România

Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 833 Dacă despre ideile peruanului Daniel Ruzo și vizitele în România unii au scris mult și prost, despre influența sa s-a discutat foarte puțin, spre deloc. Din capul locului trebuie spus că efectul său  pare neînsemnat: la suprafață a rodit mai ales în cadrul unor grupuri de amatori. Din când în când însă, apar…

Pisica neagră

Proiectul Invizibilitate: Osu’ de pisică neagră

Timp de lectură: 4 min Vizualizări: 690 Acum ceva timp am prezent Efectul Dunning-Kruger. Extindem considerațiile asupra lui, arătând că întâmplarea care a dat ideea studiului are un corespondent (și un precedent) românesc. Episodul este extras din memoriile iluzionistului Iosefini: ”Eram prin clasa a doua primară, la şcoala «Gheorghe Asachi», în mahalaua noastră. Bilievici era un copil necă­jit, orfan de…

Stânca de la Omu (Feri Toth)

”Omu(l)” din Bucegi – origini, lumini și umbre (II)

Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 744 În prima parte am prezentat două teorii concurente care explică, fiecare în felul ei, originea denumirii celui mai înalt vârf din Bucegi. Ambele datează de la sfârșitul sec. XIX. Există și o a treia teorie, mult mai recentă, pe care o vom prezenta în continuare. În 1974, Vl. Manoliu-Furnică publică în revista ”Vacances…