1930, Costești (AG). Biserica arsă cu tot cu enoriași

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 253 Orașul Costeşti , jud. AG   În data de 18.04.1930, în timpul Slujbei de Denie din Vinerea Mare, un incendiu a mistuit biserica din lemn din Costeşti şi cei 116 copii – ”aproape toţi copii satului” – aflaţi înăuntru. O înlănţuire de cauze a dus la tragedie: refuzul ierarhilor de a permite celebrarea…

Ștefănești (AG) – Fântâna Buca și apa ei tămăduitoare

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 215 Sat Valea Mare-Podgoria (aparţine de orașul Ştefăneşti), jud. AG MDGR (vol. I/1898) aminteşte legenda Fântânii Buca, ”recunoscută de popor ca izvor de leac. Legenda spune că în vechime un mut păşuna vitele pe acea vale cu mai mulţi păstori şi fiindu-i sete a băut apă dintr-o urmă de vacă şi s-a pomenit vorbind.…

Glavacioc (AG): legende, icoane și ape tămăduitoare

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 221 Glavacioc (s, C. Ștefan cel Mare, jud. AG)   Mănăstirea Glavacioc este atestată documentar din sec. XV, dar a fost rezidită de mai multe ori de-a lungul existenței sale ca așezământ de cult ortodox. Legenda întemeierii ne spune că ”un cioban a găsit într-o peșteră o icoană făcătoare de minuni, ce poartă chipul…

Simulacrul de tip babă de la izvoarele Argeșului (AG)

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 344 Munții Făgăraş, jud. AG   În ceea ce priveşte simulacrul argolitic de la izvoarele Argeşului, numit în popor Căprăreasa, Densuşianu îl citează pe Marţian (Analele statistice, 1868, pg. 120): ”În pajiştea de la izvorul Argeşului se află o stâncă cu o figură de femeie purtând numele de Căprăreasa, care a fost împietrită din…

Mușătești (AG): opinci de fier

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 249 Sat Mușătești, comuna Mușătești, jud. AG   Muzeu sătesc de istorie și etnografie. Între exponatele muzeului se află și o pereche de opinci de fier. În basmele populare, tocirea a trei perechi de opinci de fier este asimilată unei călătorii îndelungate, adesea cu rol de răscumpărare a greșelilor sau de parcurs inițiatic. Cercetările…

Rădăuți, raiul gărilor de tren

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 219 Municipiul Rădăuți, jud. SV   În noiembrie 1889, atunci când s-a inaugurat calea ferată Dornești-Rădăuți, orașul era presărat cu cinci gări: ”din toată împărăția (regiunea aparținea atunci de Austro-Ungaria – n.n.) numai Viena și Rădăuți aveau câte cinci gări”. Deoarece terenurile pe care urma să treacă noua cale ferată au fost cumpărate de…

Chilia lui Daniil Sihastrul

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 205 Sat Putna, comuna Putna, jud. SV   Chilia rupestră a lui Daniil Sihastrul (sec. XV) este o grotă săpată de acesta în stâncă, în apropierea vărsării pârâului Vițău în Putna, la cca. 1 km de mănăstire. Dezvoltarea pare a fi pe două niveluri: în partea superioară un paraclis rupestru (cu pronaos, naos și…

Acâș: blesteme, simboluri și tuneluri

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 267 Satul Acâş, comuna Acâș, jud. SM   În jurul Bisericii Reformată-Calvină (sec. XII; str. Mihăienilor, 236; iniţial mănăstire benedictină) au luat naştere o serie de legende care pleacă de la elemente reale, cărora li s-au ataşat explicaţii mai mult sau mai puţin fanteziste. Lipsa tencuielii este pusă pe seama unui improbabil blestem: ”Se…

Bellu: conac, tuneluri și fantome (PH)

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 270 Orașul Urlaţi, jud. PH   Conacul Bellu (Muzeul Memorial Alexandru Bellu, str. Orzoaia de Sus, 2) a aparţinut familiei Bellu (Bellio), cunoscută publicului larg mai ales prin intermediul celebrului cimitir bucureştean care-i poartă numele. Misteriosul ”tunel-catacombă” de aici este o gogoriţă de presă. Pe proprietatea familiei Bellu, s-a construit în epocă un munticel…

Crucile descoperite în butuci la Roman (NT)

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 238 Municipiul Roman, jud. NT   În ziua de 23 iunie 1998, Dumitria Lupu, de confesiune catolică, din Roman, spărgând lemne de foc, a găsit o cruce imprimată într-un butuc de fag. Toporul a despicat-o la mijloc, crucea apărând pe ambele jumătăţi ale lemnului, mai intens pe prima, mai estompat pe a doua. Despre…