Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 726 Bătrânul șnapan1 Rudan Vasile are idei puține, dar fixe. Un loc pe podium este rezervat metodelor descoperite de el de a prevede cutremurele de pământ. Ambele se bazează pe senzori biologici: una pe supersimțurile animalelor, alta pe o tehnică care pare ciudat de asemănătoare cu radiestezia (el zice că n-ar fi!). Noi nu…
Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 726 Abordând1 problema axelor sacre, Dan Seracu (1946-1999), zis ”Ermitul”, se depășește pe sine, debitând un model de rețea geodezică având la bază o schemă de triangulație inspirată de tradiționala ”rozetă solară”2. Să detaliem modul de construire a acestei veritabile cabale geometrice, trasate pe suportul de maximă fidelitate topografică numit ”harta…
Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 778 Anul 2019 a adus o nouă și păguboasă modă: turismul de inițiere. Da, făceau alții și înainte, dar avântul-voința e în 2019 mai prolific ca niciodată. Pe scurt este vorba de o escrocherie grosolană. În România nu se merge nici pe elaborări, nici pe finețuri, pentru că nu există motiv. Potențialele victime sunt…
Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 583 Într-un articol publicat în 1991, Mihaela Murariu-Mândrea face o interesantă observație geografică: ”Dreptunghiul generat de meridianele 22⁰ și 27⁰ și paralele 45⁰ și 46⁰ ascunde celor care nu știu cum să privească harta, deopotrivă, trecutul și viitorul. La fel prezentul, pe care, se susține, nu-l mai «înțelege» nimeni. De ce…
Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 584 Pornind de la un eluziv simbol zgrafiat pe Sfinx (care poate că există sau poate că nu!), pe atunci junele Valentin Manoliu-Furnică teoretizează1 o întreagă rețea de ”axe” bucegiste. Îmbinând mitologia veche (Pausanias, ”Descrierea Greciei”, VIII, 1-4) cu dispunerea megaliților și toponimia locurilor (de a cărei vechime pare a nu fi interesat!), el…
Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 637 Ideea că o întreagă creastă de munte a fost modificată antropic pentru a semăna cu ”ceva” este demențială (în sensul restrâns al cuvântului, acela de boală psihică gravă). Și totuși, un titlu din ”Flacăra” o sugerează: ”Sculpturi antropomorfe gigantice în Bucegi!?”. În schimb articolul, semnat de Ioan Petrescu din Azuga, este mai rezervat:…
Timp de lectură: 4 min Vizualizări: 756 În elaborarea teoriilor1 sale, ing. Ilie Susai a folosit metoda topografică: măsurători de teren (aici a făcut chiar muncă de pionierat!), analiza și corelarea datelor: ”Luând ca bază principiul fundamental al teoriei probabilităţilor, putem ajunge la concluzia că este puţin probabilă crearea întâmplătoare, pe două arii restrânse, numai a unor stânci zoomorfe comune…
Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 658 Cercetările peruanului Daniel Ruzo în Bucegi (1968) au fost sumare. O afirmă chiar el: ”Nu am putut efectua lucrări mai îndelungate în România şi asta ne-a împiedicat să descoperim munţii şi pădurile sfiinţite. Acestei misiuni trebuie să i se dedice persoanele care se interesează de studiile noastre în această regiune a lumii”1. Însă…
Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 736 Creierul uman este setat să identifice modele și să ordoneze elemente disparate într-un tot coerent. Foarte probabil, este o calitate dobândită evolutiv, ca răspuns la teama de incertitudine, pe linia încercărilor previzionare și dorinței de control; în ultimă instanță la nevoia de securitate. Această capacitate este un atu, dar și o vulnerabilitate atunci…
Timp de lectură: 4 min Vizualizări: 719 Răposatul Dan Corneliu Brăneanu avea un inegalabil talent compozițional: selecta informații disparate (”cherry-picking”) și le potrivea în tablouri vii, sugestive. Iar dacă ceva nu se potrivea, ori ignora pur și simplu elementul, ori îl ajusta fin, până se potrivea la locul în care el, cercetătorul, dorea să se potrivească. Și astfel se contura…