Misterele BucegilorBucegi tuneluri

În 1910, Mihai Gold Haret presupunea existența unor importante volume subterane, în zona Dichiu:

Dichiul (1698 m.) format din calcaruri titonice, munte care ocupă o suprafaţă colosală. Din el iau naştere cele 3 isvoare dela Scropoasa, cari dau 40000 m.3 pe zi, şi el este direct legat cu m-tele Păduchiosul, care de aci este divi­zat în două prin V. Ialomicioarei.

În afară de marele basin subteran, care trebue să fie sub munţii Dichiul, Păduchiosul si Vânturisul, avem motive puternice de a crede, ca în adâncimea lor trebue să existe şi o imensă excavaţie [s.n.], care probabil e în le­gătură cu acel basin, căci în afară de isvoarele cu debit colosal cari ies din aceşti trei munţi, se pare că există în Dichiu, două grote mari, ce răspund în Cheia Zănoaga, şi în afară de aceasta suprafaţa supe­rioară a lor, este presărată de multe crăpături strimte, cari sau relevat însă a fi foarte adânci1.

Și: ”Cam trei km. mai la vale de Cheile Tătarului, Ialo­miţa face un ocol mare la dreapta, trece printre Cheile Zănoagei, în cari formează un lac frumos, apoi eşind din ele descrie imediat un arc de cerc la stânga, apoi unul la dreapta şi intră în Ultimele Chei Zănoaga, lungi cam la 1 km., sălbatice, imposante şi formate din calcaruri titonice. Ele sunt săpate în m-ţii calcaroşi Zănoaga (dreapta) şi Dichiul (stânga). Se pare că aproape de gura din aval a acestui defileu, sunt sus, în peretele Dichiului (stânga), două peşteri mari, pe cari ne propunem să le explorăm în vara acestui an (1910)2.

Autorul nu a mai revenit asupra lor; nedescoperite erau în 1910, nedescoperite sunt și astăzi.

Însă ideea a supraviețuit cumva, reziduală, și a dat apă la moara ”subteranilor”. ”În natură nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, totul se transformă”. Citatul vine la pachet cu o lecție de viață: aveți grijă ce fanatici contraziceți, să n-o sfârșiți ca Antoine-Laurent Lavoisier, scurtat de cap de iacobini.

 

Note: 1,2Michai Gold – ”În Munții Sinaei, Rucărului și Branului”, I,A,G. Carol Göbl, București, 1910, pg. 170, 177.

 

 

  • Bucegi în subteran
    Sub Bucegi (partea fizică I)
    by
    Introducerea îi aparține bucegistului Mihai Haret: ”Mulţi îşi închipue, că cunosc Bucegii dacă au vizitat...
  • Bucegi tunele
    Sub Bucegi (partea fizică II)
    by
    Prin poziția sa centrală și ascendentul său, Peștera Ialomiței a dat tonul începutului dezvoltărilor subterane...
  • Bucegi tuneluri
    Sub Bucegi (partea fizică III)
    by
    În 1910, Mihai Gold Haret presupunea existența unor importante volume subterane, în zona Dichiu: ”Dichiul...
  • Sub Bucegi (partea fizică IV)
    by
    În 1927, Ioan G. Popescu, doctor în științe, profesor și TCR-ist, a făcut la Casa...
  • Bucegi tunel Vasile Lovinescu
    Sub Bucegi (partea fizică V)
    by
    ”În plus, Muntele Om este traversat de o grotă imensă care e una din cele...
  • Bucegi tunele
    Sub Bucegi (partea fizică VI)
    by
    Ne propunem să abordăm subiectul Daniel Ruzo într-un mod extins și multi-stratificat, într-o serie editorială...
  • Sub Bucegi (partea fizică VII)
    by
    Într-o însemnare aflată în Arhiva documentară Dan Corneliu Brăneanu, acesta notează o informație obținută de...
  • Bucegi Cinamar
    Sub Bucegi (partea fizică VIII)
    by
    Răposatul Dan Corneliu Brăneanu avea un inegalabil talent compozițional: selecta informații disparate (”cherry-picking”) și le...