Sub Bucegi (partea fizică VI)

Ne propunem să abordăm subiectul Daniel Ruzo într-un mod extins și multi-stratificat, într-o serie editorială dedicată. Primul volum¹ a apărut deja (2019). De aceea, aici doar vom condensa tezele peruanului despre subterane în general și despre Bucegiul subteran în special.

Ruzo era adeptul unei ciclicități ale civilizației, distrusă periodic prin cataclisme. În viziunea lui, perpetuarea rasei umane era asigurată de niște mari spații subterane, adevărate ”Arce” de piatră, pregătite și conservate în prealabil.

Cunoscute tradițional de inițiați, zona ”Arcelor” și intrarea în ele era semnalizată prin sculpturi megalitice in situ de mari dimensiuni, conectate într-o rețea spațială prin complicate relații topometrice.

Inițial, Ruzo pare să fi crezut că rolul lor era de a depozita valorile materiale și cunoașterea civilizațiilor aflate în pericol iminent de a fi distruse. Ulterior, el a insistat aproape exclusiv pe ”comoara sângelui”, metaforă a perpetuării speciei.

Despre existența unui astfel de depozit subteran inițiatic în Bucegi, Ruzo s-a pronunțat (1968) la nivel de principiu: ar exista, și ”tezaurul” rămâne de descoperit analizând megaliții din zonă și relațiile spațiale (axiale și de viză) dintre ei.

Notă: ¹Daniel Ruzo – ”Cultura Masma”, Ed. C.I.D., București, 2019.