Obeliscul de la Polovragi 2

Fantome megalitice în Gorj (II) – Obeliscul de la Polovragi

Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 1.132 Un ”hit” preluat de majoritatea pe filiera lui Nicolae Densușianu, Obeliscul de la Polovragi este o prezență fantomatică:       ”Însă, o importanţă deosebită archeologică o presintă colina din stânga rîulul Olteţŭ, ce dominéză mănăstirea şi comuna Polovragilor1. Pe culmea de rĕsărit a acesteĭ coline, pe o poénă aplanată de mâna omuluĭ,…

Sfinxul Bratocei (II)

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 1.004 Debutul publicistic. După câte cunoaștem până la acest moment, Sfinxul Bratocei este a doua formațiune litică popularizată în țara noastră sub denumirea generică de ”sfinx”. Debutează în publicistică în august 1933, pe coperta revistei ”România Pitorească” (an I, nr. 3):   Pe coperta II (interioară) găsim și un scurt text explicativ:   ”Fotografia…

Periodice

Pe urmele Sfinxului de la Stănilești (VL)

Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 958 Cum aminteam într-un material precedent, Sfinxul de la Stănilești nu există în Vâlcea și nicăieri în România; de fapt nu există deloc. Așadar căutarea noastră nu s-a desfășurat pe teren, ci prin publicistica vremii, încercând să găsim sursa primară. Originea erorii pare a fi un articol publicat de Călin N. Turcu în ”Almanah…

Sfinxul ghețurilor

Un sfinx, 5 sfincși, sfincși fără număr

Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 950 În anul 1890, Melchisedec Ștefănescu, episcop al Romanului, publica un ”Tratat despre cinstirea și închinarea icoanelor în Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de minuni din România ortodoxă”1. Reluând lista întocmită într-o lucrare mai veche de a sa (”Oratoriu”, 1869), se enumerau 18 piese. Ulterior, s-a produs o adevărată inflație de astfel de…

Chipuri de piatră – Originea denumirii de ”Sfinx” (II)

Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 916 Sfinxul din Bucegi. Sfinxul Românesc. Cine n-a auzit de el? Și totuși… Tradițional (și invariabil) stâncile  izolate ”mai speciale” de pe acest masiv se numeau ”Babă”, cu pluralul ”Babe”. Le găsim sub această denumire pe cele consacrate ca atare (Colecția Silviu N. Dragomir):   Viitorul Sfinx surprins frontal, probabil în premieră (ilustrație poștală…

Chipuri de piatră – Originea denumirii de ”Sfinx” (I)

Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 970 Denumire de ”sfinx” dată formațiunilor litice cu profile antropomorfe este improprie și a fost generată de o modă. Repetată la nesfârșit, s-a fixat în conștiința populară și nu mai poate fi elimintă cu ușurintă. Încercând să identificăm originea acestei legături forțate, am punctat câteva repere, conturând un scenariu probabil. Spunem scenariu și spunem…

Dan Corneliu Brăneanu

Extrapolarea ignoranței – greșeală fundamentală

Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 824 ”Pe-un jilț tăiat în stâncă sta țapăn, palid, drept, Cu cârja lui în mana, preotul cel păgân; …”   Limba română este polisemantică; un cuvânt poate avea mai multe sensuri. Folosim aici, punctual, un sens restrâns al ignoranței: ”(Înv.) Faptul de a ignora, de a nu ști ceva” (DEX 2009). Am întâlnit adesea…

C.I.D.

Cartoteca ”BUFOR-I”

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 1.093 Publicăm astăzi catalogul Bibliotecii ufologice Călin N. Turcu (inițial ”BUFOR”, ulterior ”BUFOR-I”, cu inițiala de la Internațional). Majoritatea cărților au ajuns în custodia Asociației pentru Studiul Fenomenelor Aerospațiale Neidentificate, fiind integrate în așa-numita ”Bibliotecă ASFAN”. Atunci când ASFAN-România le-a ridicat de la reședința din Vălenii de Munte a fam. Turcu, din grabă sau…

Ion Hobana – Dialoguri în Muzeul imaginar (II)

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 880 Serialul lui Ion Hobana din ”Scânteia Tineretului” debutează în 27.09.1969 (nr. 6341) cu ”America înainte de Columb”, avându-l ca interlocutor pe D. Todericiu. Într-o simetrie ciudată, putem spune că începe și se încheie cu una și aceeași persoană. În data de 14.02.1970 avem un nou articol realizat cu Todericiu, ”Descoperirea Europei”. Iar pentru…

Ion Hobana Q001

Ion Hobana – Dialoguri în Muzeul imaginar (I)

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 870 Publicistica periodică este prin excelentă efemeră și aflată sub imperiul momentului. În paginile ziarelor și revistelor de epocă descoperim contribuții valoroase, căzute din păcate în uitare. Într-unul dintre dosarele lui Călin N. Turcu de la ASFAN-România (”Uriași. Antropologie. Urme de pași pe stânci”), am descoperit existența unui serial, ”Dialoguri în Muzeul imaginar”, ținut…