Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 1.176 Un ”hit” preluat de majoritatea pe filiera lui Nicolae Densușianu, Obeliscul de la Polovragi este o prezență fantomatică: ”Însă, o importanţă deosebită archeologică o presintă colina din stânga rîulul Olteţŭ, ce dominéză mănăstirea şi comuna Polovragilor1. Pe culmea de rĕsărit a acesteĭ coline, pe o poénă aplanată de mâna omuluĭ,…
Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 1.051 Debutul publicistic. După câte cunoaștem până la acest moment, Sfinxul Bratocei este a doua formațiune litică popularizată în țara noastră sub denumirea generică de ”sfinx”. Debutează în publicistică în august 1933, pe coperta revistei ”România Pitorească” (an I, nr. 3): Pe coperta II (interioară) găsim și un scurt text explicativ: ”Fotografia…
Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 1.001 Cum aminteam într-un material precedent, Sfinxul de la Stănilești nu există în Vâlcea și nicăieri în România; de fapt nu există deloc. Așadar căutarea noastră nu s-a desfășurat pe teren, ci prin publicistica vremii, încercând să găsim sursa primară. Originea erorii pare a fi un articol publicat de Călin N. Turcu în ”Almanah…
Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 982 În anul 1890, Melchisedec Ștefănescu, episcop al Romanului, publica un ”Tratat despre cinstirea și închinarea icoanelor în Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de minuni din România ortodoxă”1. Reluând lista întocmită într-o lucrare mai veche de a sa (”Oratoriu”, 1869), se enumerau 18 piese. Ulterior, s-a produs o adevărată inflație de astfel de…
Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 946 Sfinxul din Bucegi. Sfinxul Românesc. Cine n-a auzit de el? Și totuși… Tradițional (și invariabil) stâncile izolate ”mai speciale” de pe acest masiv se numeau ”Babă”, cu pluralul ”Babe”. Le găsim sub această denumire pe cele consacrate ca atare (Colecția Silviu N. Dragomir): Viitorul Sfinx surprins frontal, probabil în premieră (ilustrație poștală…
Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 1.005 Denumire de ”sfinx” dată formațiunilor litice cu profile antropomorfe este improprie și a fost generată de o modă. Repetată la nesfârșit, s-a fixat în conștiința populară și nu mai poate fi elimintă cu ușurintă. Încercând să identificăm originea acestei legături forțate, am punctat câteva repere, conturând un scenariu probabil. Spunem scenariu și spunem…
Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 867 ”Pe-un jilț tăiat în stâncă sta țapăn, palid, drept, Cu cârja lui în mana, preotul cel păgân; …” Limba română este polisemantică; un cuvânt poate avea mai multe sensuri. Folosim aici, punctual, un sens restrâns al ignoranței: ”(Înv.) Faptul de a ignora, de a nu ști ceva” (DEX 2009). Am întâlnit adesea…
Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 1.131 Publicăm astăzi catalogul Bibliotecii ufologice Călin N. Turcu (inițial ”BUFOR”, ulterior ”BUFOR-I”, cu inițiala de la Internațional). Majoritatea cărților au ajuns în custodia Asociației pentru Studiul Fenomenelor Aerospațiale Neidentificate, fiind integrate în așa-numita ”Bibliotecă ASFAN”. Atunci când ASFAN-România le-a ridicat de la reședința din Vălenii de Munte a fam. Turcu, din grabă sau…
Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 914 Serialul lui Ion Hobana din ”Scânteia Tineretului” debutează în 27.09.1969 (nr. 6341) cu ”America înainte de Columb”, avându-l ca interlocutor pe D. Todericiu. Într-o simetrie ciudată, putem spune că începe și se încheie cu una și aceeași persoană. În data de 14.02.1970 avem un nou articol realizat cu Todericiu, ”Descoperirea Europei”. Iar pentru…
Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 904 Publicistica periodică este prin excelentă efemeră și aflată sub imperiul momentului. În paginile ziarelor și revistelor de epocă descoperim contribuții valoroase, căzute din păcate în uitare. Într-unul dintre dosarele lui Călin N. Turcu de la ASFAN-România (”Uriași. Antropologie. Urme de pași pe stânci”), am descoperit existența unui serial, ”Dialoguri în Muzeul imaginar”, ținut…