Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 287 Municipiul Caransebeş, jud. CS Cripta bisericii romano-catolice din Caransebeş (1733; str. Episcopiei, 22) se află sub altar, fiind documentată atât existenţa cât şi compoziţia ei; în prezent accesul este zidit. ”Prin anii 1920 şi apoi prin 1952-1953, datorită unei tasări a terenului, cripta a fost făcută accesibilă dinspre partea stângă a intrării…
Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 397 Teoriile megalitice ale peruanului Daniel Ruzo (însumate de ipotetica Civilizație Masma) au dubiosul renume de a fi populare, dar puțin cunoscute la prima mână. Tot ce se știe este ce a crezut X sau Y despre cercetările lui Ruzo și mai puțin ceea ce a susținut acesta. Receptarea lui Nicolae Densușianu urmează o…
Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 228 Municipiul București, sector 4 La Muzeul Național Tehnic ”Prof. ing. Dimitrie Leonida” (str. Candiano Popescu, 2), închisă în seiful directorului (pentru protecție) se află Pila (nu pilele) Karpen, numită după realizatorul ei, acad. Nicolae Vasilescu Karpen (nu Carpen, nu Carpăn, 1870-1964). Sursele sunt de acord că această pilă generează de un număr mare…
Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 228 Municipiul Reșița, județul CS În curtea Şcolii civile (”Şcoala Pittner”; sec. XIX; str. Furnalelor, 13) se află un vechi ceas solar, nefuncțional prin lipsa gnomonului. Clădirea (monument istoric înscris ca atare în LMI), ca și ceasul solar, ”se află într-o stare avansată de degradare”. ”Clădirea deserveşte ca locuinţă socială pentru familii nevoiaşe”.…
Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 207 sat Gorovei, com. Văculeşti, jud. BT Găsirea aceastei icoane trimite la tipologia legendelor de fondare. Adesea, fericita întâmplare inițială, considerată minunată, deschide calea altor minuni, atribuite (mai mult sau mai puțin anecdotic) reprezentării religioase. ”Legenda zice că doi călugări Claudie şi Isidor, petrecând pusnici, în codri acestor localităţi, când au intrat odată…
Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 420 Doar puține ”chipuri de piatră” au denumiri tradiționale (sau păstrate în memoria colectivă). Și mai puține au legende asociate. Mult mai puține au și practici asociate lor. Acestea sunt faptele. Peste ele s-au suprapus activități de dată relativ recentă, de identificare și denumire (”botezare” ad-hoc) a unor formațiuni litice care semănau cu ceva.…
Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 447 În partea de NV a comunei Rucăr (jud. AG) se află un loc unde pot fi văzuţi doi megaliţi şi două intrări în stâncă a căror lungime nu a putut fi cercetată, din cauza dificultății peretelui de stâncă. Accesul se face din strada Iazul. Părţi ale formaţiunii încep sa se vadă din drum,…
Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 466 Sat Doftana, comuna Telega, jud. PH Am mai amintit de utilizarea trovanților în decorațiuni exterioare. Unele localități și chiar instituții au folosit această alternativă spectaculoasă, naturală și puțin costisitoare la ornarea spațiilor verzi. Iată și exemplul unui magazin comunal, care a folosit inspirat un astfel de ”pietroi”:
Timp de lectură: 5 min Vizualizări: 311 În ”Dimineața magicienilor”, Bergier și Pawells fac o serie de afirmații nefondate, perpetuate ulterior din lene, incurie și interes. Subtitlului ”Rugăciunea de pe Elbrus” îi corespunde următoarea dezvoltare: ”În primăvara următoare, când trupele au invadat Caucazul, avu loc o ceremonie bizară. Trei alpiniști S.S. s-au cățărat pe culmea Elbrus, munte sacru al arienilor,…
Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 343 În Germania interbelică înfloreau mișcările völkisch și arianosofia, un fel de curent germanopat – dacă ne este scuzată licența – din care nazismul și-a tras o parte din seva otrăvită. În ”Mein Kampf”, Adolf Hitler le face un portret devastator care se potrivește de minune (oare de ce?) și dacomanilor noști: ”De…