Dincolo de Geografia sacră și alte ocultisme, Bucegi este muntele (geo)politic al românilor, simbolul năzuințelor de unitate și propășire națională. Fetișizați ”istoric” de pașoptiști, Bucegii sunt, și într-un fel au și rămas, o afacere masonică. Mult mai recent, ei au intrat în sfera credințelor deviaționiste, hinduiste, neo-păgâne.
În timp, Bucegii s-au desvrăjit și revrăjit, de la Muntele sacru al pelasgilor la scârba lumii ”demonstrată” de iluminata tributară lui Guru-Guru. Despre toate acestea, pe larg, în Desfășurător.
Timp de lectură: 2 min În 1893, Ioan G. Babeș amintește o ”tradițiune”1. Însă această ”tradițiune”-legendă nu este tocmai o tradițiune și nici o legendă în adevăratul sens al cuvântului, ci pretextul romantic pentru a scrie o baladă fantastică. Este vorba de ”Mihnea și baba”, de Dimitrie Bolintineanu (1819-1872): ”În peșterea Carpaților O oarã și mai bine Vezi templul pacinaților…
Timp de lectură: 3 min Fiind cea mai cunoscută și mai vizitată cavernă din România, nu s-ar putea crede că Peștera Ialomiței rezervă o mulțime de surprize. Și totuși, ele încep chiar de la unele denumiri generatoare de confuzie. Prima sală a peșterii și cea mai însemnată din punct de vedere istoric, poartă în prezent numele de ”Grota Mihnea-Vodă”. …
Timp de lectură: 2 min În prima parte am prezentat două teorii concurente care explică, fiecare în felul ei, originea denumirii celui mai înalt vârf din Bucegi. Ambele datează de la sfârșitul sec. XIX. Există și o a treia teorie, mult mai recentă, pe care o vom prezenta în continuare. În 1974, Vl. Manoliu-Furnică publică în revista ”Vacances en Roumanie”1…
Timp de lectură: 2 min Originea denumirii celui mai înalt vârf al masivului Bucegi este învăluită în mister. Sursele, mai vechi sau mai noi, sunt aparent contradictorii. În 1893, Ioan G. Babeș oferă o explicație ”vizuală”: ”Vîrful cel maĭ înalt al Buceciuluĭ este Omul, numit ast-fel pentru asemĕnarea luĭ cu chipul omuluĭ, după cum se vede din fotografia luată acolo…
Timp de lectură: 2 min CARTOFILÍE – ”Ramură a filateliei care se ocupă cu colecționarea, studierea și expunerea cărților poștale ilustrate (din fr. cartophilie)”. O veche carte poştală, ”Sinaia-Buşteni. Babele, Stânci pe muntele Caraiman” (Ed. Ad. Maier & D. Stern, Bucureşti) ne va prilejui o incursiune în cronologia publicisticii privind megaliţii de pe platoul Babele, cât şi cunoaşterea unui fragment…
Timp de lectură: 4 min ”Pe platoul Bucegilor, pe o culme situată cam la altitudinea de 2200 m. întâlnim trei forme deosebit de interesante, modelate în piatră, şi care sunt cunoscute sub denumirea de «Babe» – nu se știe de ce, fiindcă oricât le-am privi nu vom descoperi nimic ce ar putea să ne ofere elemente de asemănare cu o…
Timp de lectură: min În Arhiva documentară Dan Corneliu Brăneanu, în secțiunea ”Sculpturi megalitice” se află un set de poze numit de acesta ”Sfinxul din Valea Pietrosu – Pârâul Rece, Bucegi”. Fotografiile sunt originale și au fost făcute pe ing. Brăneanu în data de 6 mai 1984. (click pe imagini pentru a le deschide galeriile) Datele de localizare…
Timp de lectură: min Imagini de la Stâncile Sf. Ana – Bucegi, veche vatră de sihăstrie și loc de vilegiatură la începutul secolului trecut. În legendariumul modern al Tablițelor de la Sinaia, Stâncile Sf. Ana sunt socotite depozitul inițial al tezurului. O lungă și bogată istorie, în care sacrul și profanul se îmbină armonios și inseparabil. În ciuda vandalilor…