Dincolo de Geografia sacră și alte ocultisme, Bucegi este muntele (geo)politic al românilor, simbolul năzuințelor de unitate și propășire națională. Fetișizați ”istoric” de pașoptiști, Bucegii sunt, și într-un fel au și rămas, o afacere masonică. Mult mai recent, ei au intrat în sfera credințelor deviaționiste, hinduiste, neo-păgâne.
În timp, Bucegii s-au desvrăjit și revrăjit, de la Muntele sacru al pelasgilor la scârba lumii ”demonstrată” de iluminata tributară lui Guru-Guru. Despre toate acestea, pe larg, în Desfășurător.
Timp de lectură: 2 min Pornind de la un eluziv simbol zgrafiat pe Sfinx (care poate că există sau poate că nu!), pe atunci junele Valentin Manoliu-Furnică teoretizează1 o întreagă rețea de ”axe” bucegiste. Îmbinând mitologia veche (Pausanias, ”Descrierea Greciei”, VIII, 1-4) cu dispunerea megaliților și toponimia locurilor (de a cărei vechime pare a nu fi interesat!), el dă naștere…
Timp de lectură: 2 min Ideea că o întreagă creastă de munte a fost modificată antropic pentru a semăna cu ”ceva” este demențială (în sensul restrâns al cuvântului, acela de boală psihică gravă). Și totuși, un titlu din ”Flacăra” o sugerează: ”Sculpturi antropomorfe gigantice în Bucegi!?”. În schimb articolul, semnat de Ioan Petrescu din Azuga, este mai rezervat: ”După…
Timp de lectură: 4 min În elaborarea teoriilor1 sale, ing. Ilie Susai a folosit metoda topografică: măsurători de teren (aici a făcut chiar muncă de pionierat!), analiza și corelarea datelor: ”Luând ca bază principiul fundamental al teoriei probabilităţilor, putem ajunge la concluzia că este puţin probabilă crearea întâmplătoare, pe două arii restrânse, numai a unor stânci zoomorfe comune sau cu…
Timp de lectură: 2 min Cercetările peruanului Daniel Ruzo în Bucegi (1968) au fost sumare. O afirmă chiar el: ”Nu am putut efectua lucrări mai îndelungate în România şi asta ne-a împiedicat să descoperim munţii şi pădurile sfiinţite. Acestei misiuni trebuie să i se dedice persoanele care se interesează de studiile noastre în această regiune a lumii”1. Însă contribuții au…
Timp de lectură: 3 min Creierul uman este setat să identifice modele și să ordoneze elemente disparate într-un tot coerent. Foarte probabil, este o calitate dobândită evolutiv, ca răspuns la teama de incertitudine, pe linia încercărilor previzionare și dorinței de control; în ultimă instanță la nevoia de securitate. Această capacitate este un atu, dar și o vulnerabilitate atunci când corelațiile…
Timp de lectură: 4 min Răposatul Dan Corneliu Brăneanu avea un inegalabil talent compozițional: selecta informații disparate (”cherry-picking”) și le potrivea în tablouri vii, sugestive. Iar dacă ceva nu se potrivea, ori ignora pur și simplu elementul, ori îl ajusta fin, până se potrivea la locul în care el, cercetătorul, dorea să se potrivească. Și astfel se contura povestea, nu…
Timp de lectură: < 1 min Într-o însemnare aflată în Arhiva documentară Dan Corneliu Brăneanu, acesta notează o informație obținută de la ing. Vasile Ionescu (†) în februarie 1976: ”Sub masivul Doamnele este o mare grotă săpată de ghețari. Grota (galeria) pleacă dela izvorul văii Cocora. Galeria este îndreptată spre Sud”. Deși în zona extinsă sunt semnalate1 două dezvoltări…
Timp de lectură: < 1 min Ne propunem să abordăm subiectul Daniel Ruzo într-un mod extins și multi-stratificat, într-o serie editorială dedicată. Primul volum1 a apărut deja (2019). De aceea, aici doar vom condensa tezele peruanului despre subterane în general și despre Bucegiul subteran în special. Ruzo era adeptul unei ciclicități ale civilizației, distrusă periodic prin cataclisme. În viziunea lui, perpetuarea…