Skip to content
Misterele Bucegilor
You are here:
- Acasă
- Misterele Bucegilor
Dincolo de Geografia sacră și alte ocultisme, Bucegi este muntele (geo)politic al românilor, simbolul năzuințelor de unitate și propășire națională. Fetișizați ”istoric” de pașoptiști, Bucegii sunt, și într-un fel au și rămas, o afacere masonică. Mult mai recent, ei au intrat în sfera credințelor deviaționiste, hinduiste, neo-păgâne.
În timp, Bucegii s-au desvrăjit și revrăjit, de la Muntele sacru al pelasgilor la scârba lumii ”demonstrată” de iluminata tributară lui Guru-Guru. Despre toate acestea, pe larg, în Desfășurător.
Timp de lectură: min Într-o însemnare aflată în Arhiva documentară Dan Corneliu Brăneanu, acesta notează o informație obținută de la ing. Vasile Ionescu (†) în februarie 1976: ”Sub masivul Doamnele este o mare grotă săpată de ghețari. Grota (galeria) pleacă dela izvorul văii Cocora. Galeria este îndreptată spre Sud”. Deși în zona extinsă sunt semnalate1 două dezvoltări…
Mai mult
Timp de lectură: min Ne propunem să abordăm subiectul Daniel Ruzo într-un mod extins și multi-stratificat, într-o serie editorială dedicată. Primul volum1 a apărut deja (2019). De aceea, aici doar vom condensa tezele peruanului despre subterane în general și despre Bucegiul subteran în special. Ruzo era adeptul unei ciclicități ale civilizației, distrusă periodic prin cataclisme. În viziunea lui, perpetuarea…
Mai mult
Timp de lectură: 2 min ”În plus, Muntele Om este traversat de o grotă imensă care e una din cele mai mari din lume, în sensul că nu i s-a dat încă de capăt. A fost explorată pe vreo douăzeci de kilometri şi atât”1. Aceste rânduri au fost scrise de Vasile Lovinescu (1905-1984) în lucrarea sa ”Dacia hiperboreană”2. Preluat in…
Mai mult
Timp de lectură: min În 1927, Ioan G. Popescu, doctor în științe, profesor și TCR-ist, a făcut la Casa Omul ”Mihai Haret” o serie de măsurători ale constantei gravitaţiei universale, prin metoda Bessel (pendul reversibil de reglaj imperfect): ”Chestiunea constantelor geofizice este de importanţă covârşitoare în orice ţară, pentru buna îndrumare a unei cât mai raţionale întrebuinţări a resurselor…
Mai mult
Timp de lectură: 2 min În 1910, Mihai Gold Haret presupunea existența unor importante volume subterane, în zona Dichiu: ”Dichiul (1698 m.) format din calcaruri titonice, munte care ocupă o suprafaţă colosală. Din el iau naştere cele 3 isvoare dela Scropoasa, cari dau 40000 m.3 pe zi, şi el este direct legat cu m-tele Păduchiosul, care de aci este divizat…
Mai mult
Timp de lectură: 3 min Prin poziția sa centrală și ascendentul său, Peștera Ialomiței a dat tonul începutului dezvoltărilor subterane din Bucegi. Din perspectivă istorică, doar așa-zisa ”Grotă Mihnea” era ușor accesibilă. Dar nici explorările ulterioare nu au ”închis cercul”: ”Peştera se isprăveşte «La Altar» unde sunt stalactitele aşezate în aşa fel, în cât îţi dă impresia pe departe a…
Mai mult
Timp de lectură: min Introducerea îi aparține bucegistului Mihai Haret: ”Mulţi îşi închipue, că cunosc Bucegii dacă au vizitat impunătoarea Peşteră a Ialomiţei, vârful Omu, alte câteva vârfuri şi văi din abrupt, etc. Este o simplă iluzie aceasta, căci Bucegii conţin încă numeroase şi pasionante mistere, mai multe grote cunoscute, altele necunoscute şi cel puţin două râuri subterane. Legenda…
Mai mult
Timp de lectură: 2 min În prima parte am prezentat două teorii concurente care explică, fiecare în felul ei, originea denumirii celui mai înalt vârf din Bucegi. Ambele datează de la sfârșitul sec. XIX. Există și o a treia teorie, mult mai recentă, pe care o vom prezenta în continuare. În 1974, Vl. Manoliu-Furnică publică în revista ”Vacances en Roumanie”1…
Mai mult
Go to Top
error: Alert: Content is protected !!