Dincolo de Geografia sacră și alte ocultisme, Bucegi este muntele (geo)politic al românilor, simbolul năzuințelor de unitate și propășire națională. Fetișizați ”istoric” de pașoptiști, Bucegii sunt, și într-un fel au și rămas, o afacere masonică. Mult mai recent, ei au intrat în sfera credințelor deviaționiste, hinduiste, neo-păgâne.

În timp, Bucegii s-au desvrăjit și revrăjit, de la Muntele sacru al pelasgilor la scârba lumii ”demonstrată” de iluminata tributară lui Guru-Guru. Despre toate acestea, pe larg, în Desfășurător.

Bucegi tunel Vasile Lovinescu

Sub Bucegi (partea fizică V)

Timp de lectură: 2 min ”În plus, Muntele Om este traversat de o grotă imensă care e una din cele mai mari din lume, în sensul că nu i s-a dat încă de capăt. A fost explorată pe vreo douăzeci de kilometri şi atât”1. Aceste rânduri au fost scrise de Vasile Lovinescu (1905-1984) în lucrarea sa ”Dacia hiperboreană”2. Preluat in…

Mai mult

Sub Bucegi (partea fizică IV)

Timp de lectură: < 1 min În 1927, Ioan G. Popescu, doctor în științe, profesor și TCR-ist, a făcut la Casa Omul ”Mihai Haret” o serie de măsurători ale constantei gravitaţiei universale, prin metoda Bessel (pendul reversibil de reglaj imper­fect): ”Chestiunea constantelor geofizice este de importanţă covârşitoare în orice ţară, pentru buna îndrumare a unei cât mai raţionale întrebuinţări a resurselor…

Mai mult
Bucegi tuneluri

Sub Bucegi (partea fizică III)

Timp de lectură: 2 min În 1910, Mihai Gold Haret presupunea existența unor importante volume subterane, în zona Dichiu: ”Dichiul (1698 m.) format din calcaruri titonice, munte care ocupă o suprafaţă colosală. Din el iau naştere cele 3 isvoare dela Scropoasa, cari dau 40000 m.3 pe zi, şi el este direct legat cu m-tele Păduchiosul, care de aci este divi­zat…

Mai mult
Bucegi tunele

Sub Bucegi (partea fizică II)

Timp de lectură: 3 min Prin poziția sa centrală și ascendentul său, Peștera Ialomiței a dat tonul începutului dezvoltărilor subterane din Bucegi. Din perspectivă istorică, doar așa-zisa ”Grotă Mihnea” era ușor accesibilă. Dar nici explorările ulterioare nu au ”închis cercul”: ”Peştera se isprăveşte «La Altar» unde sunt stalacti­tele aşezate în aşa fel, în cât îţi dă impresia pe departe a…

Mai mult
Bucegi în subteran

Sub Bucegi (partea fizică I)

Timp de lectură: < 1 min Introducerea îi aparține bucegistului Mihai Haret: ”Mulţi îşi închipue, că cunosc Bucegii dacă au vizitat impunătoarea Peşteră a Ialomiţei, vârful Omu, alte câteva vârfuri şi văi din abrupt, etc. Este o simplă iluzie aceasta, căci Bucegii conţin încă numeroase şi pasionante mistere, mai multe grote cunoscute, altele necunoscute şi cel puţin două râuri subterane. Legenda…

Mai mult
Vrăjitoare Endor

Peștera Ialomiței – Denumiri noi și bizare (III)

Timp de lectură: 6 min Prima menționare documentară a unui așezământ religios la intrarea în Peștera Ialomiței datează din anul 1752: ”În 1752, octombrie 27, se aminteşte într-un manuscris aflat la Arhivele Naţionale Nr. 127 f. 372 că «un schit da la Peştera Padina Strungii, Dâmboviţa/ Ialomiţa a fost închiriat la Mitropolie de Iacov Ieromonahul»”1. Următoarea însemnare o găsim într-o…

Mai mult
Ruine peșteră K001

Peștera Ialomiței – Denumiri noi și bizare (II)

Timp de lectură: 2 min În 1893, Ioan G. Babeș amintește o ”tradițiune”1. Însă această ”tradițiune”-legendă nu este tocmai o tradițiune și nici o legendă în adevăratul sens al cuvântului, ci pretextul romantic pentru a scrie o baladă fantastică. Este vorba de ”Mihnea și baba”, de Dimitrie Bolintineanu (1819-1872): ”În peșterea Carpaților O oarã și mai bine Vezi templul pacinaților…

Mai mult