Dincolo de Geografia sacră și alte ocultisme, Bucegi este muntele (geo)politic al românilor, simbolul năzuințelor de unitate și propășire națională. Fetișizați ”istoric” de pașoptiști, Bucegii sunt, și într-un fel au și rămas, o afacere masonică. Mult mai recent, ei au intrat în sfera credințelor deviaționiste, hinduiste, neo-păgâne.
În timp, Bucegii s-au desvrăjit și revrăjit, de la Muntele sacru al pelasgilor la scârba lumii ”demonstrată” de iluminata tributară lui Guru-Guru. Despre toate acestea, pe larg, în Desfășurător.
Timp de lectură: 4 min Peșterica și istorii cu pustnici. În aval de Peștera Ialomiței, în același versant al Bătrânei, există o mică peșteră: ”Din bătrâni este numită Peșterica Pustnicului, fiindcă – tradiția spune acolo ar fi trăit mai multe sute de ani dearândul pustnici”1. Cert este că în 28 iulie 1839, J.A. Vaillant o vizitează însoțit de călugări de…
Timp de lectură: min Notă editorială: În paralel cu serialul anterior, ”Sub Bucegi (partea fizică)”, vă prezentăm un nou serial, ”Bucegi – Apele vii și setea… energetică”. Materialul nu va avea o periodicitate anume, fiind difuzat pe măsură ce este documentat și alcătuit. Deși am evitat subiectul Bucegi, considerându-l derizoriu și ultra-comercial, am cedat într-un final insistențelor tenace ale…
Timp de lectură: 2 min ”În plus, Muntele Om este traversat de o grotă imensă care e una din cele mai mari din lume, în sensul că nu i s-a dat încă de capăt. A fost explorată pe vreo douăzeci de kilometri şi atât”1. Aceste rânduri au fost scrise de Vasile Lovinescu (1905-1984) în lucrarea sa ”Dacia hiperboreană”2. Preluat in…
Timp de lectură: min În 1927, Ioan G. Popescu, doctor în științe, profesor și TCR-ist, a făcut la Casa Omul ”Mihai Haret” o serie de măsurători ale constantei gravitaţiei universale, prin metoda Bessel (pendul reversibil de reglaj imperfect): ”Chestiunea constantelor geofizice este de importanţă covârşitoare în orice ţară, pentru buna îndrumare a unei cât mai raţionale întrebuinţări a resurselor…
Timp de lectură: 2 min În 1910, Mihai Gold Haret presupunea existența unor importante volume subterane, în zona Dichiu: ”Dichiul (1698 m.) format din calcaruri titonice, munte care ocupă o suprafaţă colosală. Din el iau naştere cele 3 isvoare dela Scropoasa, cari dau 40000 m.3 pe zi, şi el este direct legat cu m-tele Păduchiosul, care de aci este divizat…
Timp de lectură: 3 min Prin poziția sa centrală și ascendentul său, Peștera Ialomiței a dat tonul începutului dezvoltărilor subterane din Bucegi. Din perspectivă istorică, doar așa-zisa ”Grotă Mihnea” era ușor accesibilă. Dar nici explorările ulterioare nu au ”închis cercul”: ”Peştera se isprăveşte «La Altar» unde sunt stalactitele aşezate în aşa fel, în cât îţi dă impresia pe departe a…
Timp de lectură: min Introducerea îi aparține bucegistului Mihai Haret: ”Mulţi îşi închipue, că cunosc Bucegii dacă au vizitat impunătoarea Peşteră a Ialomiţei, vârful Omu, alte câteva vârfuri şi văi din abrupt, etc. Este o simplă iluzie aceasta, căci Bucegii conţin încă numeroase şi pasionante mistere, mai multe grote cunoscute, altele necunoscute şi cel puţin două râuri subterane. Legenda…
Timp de lectură: 6 min Prima menționare documentară a unui așezământ religios la intrarea în Peștera Ialomiței datează din anul 1752: ”În 1752, octombrie 27, se aminteşte într-un manuscris aflat la Arhivele Naţionale Nr. 127 f. 372 că «un schit da la Peştera Padina Strungii, Dâmboviţa/ Ialomiţa a fost închiriat la Mitropolie de Iacov Ieromonahul»”1. Următoarea însemnare o găsim într-o…