Dincolo de Geografia sacră și alte ocultisme, Bucegi este muntele (geo)politic al românilor, simbolul năzuințelor de unitate și propășire națională. Fetișizați ”istoric” de pașoptiști, Bucegii sunt, și într-un fel au și rămas, o afacere masonică. Mult mai recent, ei au intrat în sfera credințelor deviaționiste, hinduiste, neo-păgâne.
În timp, Bucegii s-au desvrăjit și revrăjit, de la Muntele sacru al pelasgilor la scârba lumii ”demonstrată” de iluminata tributară lui Guru-Guru. Despre toate acestea, pe larg, în Desfășurător.
Timp de lectură: 2 min ”În plus, Muntele Om este traversat de o grotă imensă care e una din cele mai mari din lume, în sensul că nu i s-a dat încă de capăt. A fost explorată pe vreo douăzeci de kilometri şi atât”1. Aceste rânduri au fost scrise de Vasile Lovinescu (1905-1984) în lucrarea sa ”Dacia hiperboreană”2. Preluat in…
Timp de lectură: < 1 min În 1927, Ioan G. Popescu, doctor în științe, profesor și TCR-ist, a făcut la Casa Omul ”Mihai Haret” o serie de măsurători ale constantei gravitaţiei universale, prin metoda Bessel (pendul reversibil de reglaj imperfect): ”Chestiunea constantelor geofizice este de importanţă covârşitoare în orice ţară, pentru buna îndrumare a unei cât mai raţionale întrebuinţări a resurselor…
Timp de lectură: 2 min În 1910, Mihai Gold Haret presupunea existența unor importante volume subterane, în zona Dichiu: ”Dichiul (1698 m.) format din calcaruri titonice, munte care ocupă o suprafaţă colosală. Din el iau naştere cele 3 isvoare dela Scropoasa, cari dau 40000 m.3 pe zi, şi el este direct legat cu m-tele Păduchiosul, care de aci este divizat…
Timp de lectură: 3 min Prin poziția sa centrală și ascendentul său, Peștera Ialomiței a dat tonul începutului dezvoltărilor subterane din Bucegi. Din perspectivă istorică, doar așa-zisa ”Grotă Mihnea” era ușor accesibilă. Dar nici explorările ulterioare nu au ”închis cercul”: ”Peştera se isprăveşte «La Altar» unde sunt stalactitele aşezate în aşa fel, în cât îţi dă impresia pe departe a…
Timp de lectură: < 1 min Introducerea îi aparține bucegistului Mihai Haret: ”Mulţi îşi închipue, că cunosc Bucegii dacă au vizitat impunătoarea Peşteră a Ialomiţei, vârful Omu, alte câteva vârfuri şi văi din abrupt, etc. Este o simplă iluzie aceasta, căci Bucegii conţin încă numeroase şi pasionante mistere, mai multe grote cunoscute, altele necunoscute şi cel puţin două râuri subterane. Legenda…
Timp de lectură: 2 min În prima parte am prezentat două teorii concurente care explică, fiecare în felul ei, originea denumirii celui mai înalt vârf din Bucegi. Ambele datează de la sfârșitul sec. XIX. Există și o a treia teorie, mult mai recentă, pe care o vom prezenta în continuare. În 1974, Vl. Manoliu-Furnică publică în revista ”Vacances en Roumanie”1…
Timp de lectură: 2 min Originea denumirii celui mai înalt vârf al masivului Bucegi este învăluită în mister. Sursele, mai vechi sau mai noi, sunt aparent contradictorii. În 1893, Ioan G. Babeș oferă o explicație ”vizuală”: ”Vîrful cel maĭ înalt al Buceciuluĭ este Omul, numit ast-fel pentru asemĕnarea luĭ cu chipul omuluĭ, după cum se vede din fotografia luată acolo…
Timp de lectură: 2 min CARTOFILÍE – ”Ramură a filateliei care se ocupă cu colecționarea, studierea și expunerea cărților poștale ilustrate (din fr. cartophilie)”. O veche carte poştală, ”Sinaia-Buşteni. Babele, Stânci pe muntele Caraiman” (Ed. Ad. Maier & D. Stern, Bucureşti) ne va prilejui o incursiune în cronologia publicisticii privind megaliţii de pe platoul Babele, cât şi cunoaşterea unui fragment…