Dincolo de Geografia sacră și alte ocultisme, Bucegi este muntele (geo)politic al românilor, simbolul năzuințelor de unitate și propășire națională. Fetișizați ”istoric” de pașoptiști, Bucegii sunt, și într-un fel au și rămas, o afacere masonică. Mult mai recent, ei au intrat în sfera credințelor deviaționiste, hinduiste, neo-păgâne.
În timp, Bucegii s-au desvrăjit și revrăjit, de la Muntele sacru al pelasgilor la scârba lumii ”demonstrată” de iluminata tributară lui Guru-Guru. Despre toate acestea, pe larg, în Desfășurător.
Timp de lectură: 2 min Originea denumirii celui mai înalt vârf al masivului Bucegi este învăluită în mister. Sursele, mai vechi sau mai noi, sunt aparent contradictorii. În 1893, Ioan G. Babeș oferă o explicație ”vizuală”: ”Vîrful cel maĭ înalt al Buceciuluĭ este Omul, numit ast-fel pentru asemĕnarea luĭ cu chipul omuluĭ, după cum se vede din fotografia luată acolo…
Timp de lectură: 2 min CARTOFILÍE – ”Ramură a filateliei care se ocupă cu colecționarea, studierea și expunerea cărților poștale ilustrate (din fr. cartophilie)”. O veche carte poştală, ”Sinaia-Buşteni. Babele, Stânci pe muntele Caraiman” (Ed. Ad. Maier & D. Stern, Bucureşti) ne va prilejui o incursiune în cronologia publicisticii privind megaliţii de pe platoul Babele, cât şi cunoaşterea unui fragment…
Timp de lectură: 4 min ”Pe platoul Bucegilor, pe o culme situată cam la altitudinea de 2200 m. întâlnim trei forme deosebit de interesante, modelate în piatră, şi care sunt cunoscute sub denumirea de «Babe» – nu se știe de ce, fiindcă oricât le-am privi nu vom descoperi nimic ce ar putea să ne ofere elemente de asemănare cu o…
Timp de lectură: min În Arhiva documentară Dan Corneliu Brăneanu, în secțiunea ”Sculpturi megalitice” se află un set de poze numit de acesta ”Sfinxul din Valea Pietrosu – Pârâul Rece, Bucegi”. Fotografiile sunt originale și au fost făcute pe ing. Brăneanu în data de 6 mai 1984. (click pe imagini pentru a le deschide galeriile) Datele de localizare…
Timp de lectură: min Imagini de la Stâncile Sf. Ana – Bucegi, veche vatră de sihăstrie și loc de vilegiatură la începutul secolului trecut. În legendariumul modern al Tablițelor de la Sinaia, Stâncile Sf. Ana sunt socotite depozitul inițial al tezurului. O lungă și bogată istorie, în care sacrul și profanul se îmbină armonios și inseparabil. În ciuda vandalilor…
Timp de lectură: 2 min (Re)publicăm un articol, ”Moschei pe pământ românesc” semnat Nicolae Iorga şi apărut prima dată în ”Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”1. (click pe imagine pentru a deschide galeria) Câteva scurte comentarii: ”Împrejurările, care au dat Turcilor pământ românesc, şi pământ turcesc Românilor, au făcut să avem în România câteva măcar din moscheile care au trebuit…
Timp de lectură: 2 min ”În plus, Muntele Om este traversat de o grotă imensă care e una din cele mai mari din lume, în sensul că nu i s-a dat încă de capăt. A fost explorată pe vreo douazeci de kilometri şi atât”1. Aceste rânduri au fost extrase din ”Dacia hiperboreană” a lui Vasile Lovinescu (n. 17.12.1905 – †…
Timp de lectură: min În publicația ”OMU”, Tudor Diaconu ventilează (ipo)teza prezenței unei scrieri pe Sfinx. Pe frontispiciul (headerul) publicației și în interiorul unor articole tematice: Nu ne vom opri în cele ce urmează asupra afirmațiilor hazardate ale Moșului din Pitești. Pe de o parte, ele ne plictisesc; pe de altă parte există restricții legale în România…