Dincolo de Geografia sacră și alte ocultisme, Bucegi este muntele (geo)politic al românilor, simbolul năzuințelor de unitate și propășire națională. Fetișizați ”istoric” de pașoptiști, Bucegii sunt, și într-un fel au și rămas, o afacere masonică. Mult mai recent, ei au intrat în sfera credințelor deviaționiste, hinduiste, neo-păgâne.

În timp, Bucegii s-au desvrăjit și revrăjit, de la Muntele sacru al pelasgilor la scârba lumii ”demonstrată” de iluminata tributară lui Guru-Guru. Despre toate acestea, pe larg, în Desfășurător.

Domnișoara Christina

Vf. Ocolit, hinduism la mare înălțime (II)

Timp de lectură: 2 min ”O viață nefolositoare, e o moarte timpurie” Goethe   Amorsa teosofică. ”Secretul doctorului Honigberger” (Mircea Eliade, princeps 1940) propune un amestec de real și fantezie greu de deslușit la o lectură exaltată, lipsită de aparat critic. Datorită trimiterilor la tehnici ”secrete” indiene și la ”Tărâmul nevăzut” (Shambala), nuvela era lectură obligatorie în cercurile de contorsioniști…

Mai mult
Domnișoara Christina

Vf. Ocolit, hinduism la mare înălțime (I)

Timp de lectură: 3 min Punere în temă. ”Interesul pentru acest vârf de munte mi-a fost stârnit în primul rând tocmai de cele două nume pe care le poartă: de numele Bucura Dumbravă datorită unor informații pe care le dă Mircea Eliade în povestirea «Secretul doctorului Honigberger»*, iar de numele Vârful Ocolit datorită rezonanței simbolice realizate de alăturarea celor două…

Mai mult

”Sfinxul” din Bucegi – Debutul (III)

Timp de lectură: 2 min Un alpinist judeu. Petre Ilie Juster este un nume puțin cunoscut în prezent.  Nu cunoaștem anul nașterii sau al morții (fiind membru al Soc. ”Cenușa”, este posibil să fi fost incinerat). A fost unul dintre pionierii turismului și alpinismului bucegist. Membru al ”Grupării alpine” din Turing Clubul României (T.C.R.) și ulterior al C.A.R. (Clubul Alpin…

Mai mult

Presa ”Sfinxului” din Bucegi (IIa): anii ’60

Timp de lectură: 3 min Șapte ani de acasă. Ignorat aproape ostentativ, bătrânul ”Sfinx” din Bucegi își începe ascensiunea de simbol și este vizibil efortul tovarășilor de a-l promova cum se cuvine. Ne place sau nu, succesul său de piață este și trebuie asociat cu partidul comunist. Între 1960-1966, presa Sfinxului cumulează un număr de intrări mai mare ca suma…

Mai mult

Presa ”Sfinxului” din Bucegi (I): anii ’50

Timp de lectură: < 1 min Perioada postbelică a adus schimbări majore în societatea românească. Elitele sunt decimate, sunt desființate asociațiile private de turism iar patrimoniul lor naționalizat, chiar și ascensiunea montană se transformă într-o acțiune de mase, sub influență sovietică. Ignorat aproape ostentativ, bătrânul ”Sfinx” din Bucegi își începe ascensiunea de simbol și este vizibil efortul tovarășilor de a-l promova…

Mai mult

”Sfinxul” din Bucegi – Debutul (II)

Timp de lectură: 3 min Receptare. Datele de pe Wikipedia privind introducerea în circulație a ”Sfinxului” din Bucegi sunt greșite. Ele sunt ancorate în bibliografia veche a doi autori foarte apropiați nouă, Dan Corneliu Brăneanu și Silviu N. Dragomir, care în timp și-au revizuit poziția. Din păcate, autorii voluntari ai Wiki stau mai greu cu lectura cărții tipărite. Acum niște…

Mai mult

”Sfinxul” din Bucegi – Debutul (I)

Timp de lectură: 2 min ”România în Fotografii”. Sub acest nume, începând din 1931 s-au desfășurat mai multe expoziții de propagandă turistică, organizate de Alexandru Bădăuță – şeful secţiunii fotografice din Direcţiunea presei -, sub auspiciile Subsecretariatul Presei și Informațiilor. Prima s-a amenajat în februarie 1931, la Fundația Carol, grupând 250 de fotografii: ”Luând ca orientare caracterizările d-lui profesor Iorga,…

Mai mult

Masa Ciobanului de la Vârful cu Dor, un dolmen?

Timp de lectură: 3 min Ideea că formațiunile litice de tip ”babe” din Bucegi ar fi antice altare dacice a fost introdusă de Cezar Bolliac (1813-1881) și după toate probabilitățile urmează tiparul ”ieșitului în cale”, identificat de noi și la alți promotori ai megalitologiei autohtone: ”De duo orĭ am venitŭ aci (la Peștera Ialomiței – n.n.) de la Sinaia peste…

Mai mult