Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 731 Creierul uman este setat să identifice modele și să ordoneze elemente disparate într-un tot coerent. Foarte probabil, este o calitate dobândită evolutiv, ca răspuns la teama de incertitudine, pe linia încercărilor previzionare și dorinței de control; în ultimă instanță la nevoia de securitate. Această capacitate este un atu, dar și o vulnerabilitate atunci…
Timp de lectură: 4 min Vizualizări: 711 Răposatul Dan Corneliu Brăneanu avea un inegalabil talent compozițional: selecta informații disparate (”cherry-picking”) și le potrivea în tablouri vii, sugestive. Iar dacă ceva nu se potrivea, ori ignora pur și simplu elementul, ori îl ajusta fin, până se potrivea la locul în care el, cercetătorul, dorea să se potrivească. Și astfel se contura…
Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 662 Într-o însemnare aflată în Arhiva documentară Dan Corneliu Brăneanu, acesta notează o informație obținută de la ing. Vasile Ionescu (†) în februarie 1976: ”Sub masivul Doamnele este o mare grotă săpată de ghețari. Grota (galeria) pleacă dela izvorul văii Cocora. Galeria este îndreptată spre Sud”. Deși în zona extinsă sunt semnalate1…
Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 703 Ne propunem să abordăm subiectul Daniel Ruzo într-un mod extins și multi-stratificat, într-o serie editorială dedicată. Primul volum1 a apărut deja (2019). De aceea, aici doar vom condensa tezele peruanului despre subterane în general și despre Bucegiul subteran în special. Ruzo era adeptul unei ciclicități ale civilizației, distrusă periodic prin cataclisme. În viziunea…
Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 747 ”În plus, Muntele Om este traversat de o grotă imensă care e una din cele mai mari din lume, în sensul că nu i s-a dat încă de capăt. A fost explorată pe vreo douăzeci de kilometri şi atât”1. Aceste rânduri au fost scrise de Vasile Lovinescu (1905-1984) în lucrarea sa ”Dacia hiperboreană”2.…
Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 682 În 1927, Ioan G. Popescu, doctor în științe, profesor și TCR-ist, a făcut la Casa Omul ”Mihai Haret” o serie de măsurători ale constantei gravitaţiei universale, prin metoda Bessel (pendul reversibil de reglaj imperfect): ”Chestiunea constantelor geofizice este de importanţă covârşitoare în orice ţară, pentru buna îndrumare a unei cât mai raţionale întrebuinţări…
Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 681 În 1910, Mihai Gold Haret presupunea existența unor importante volume subterane, în zona Dichiu: ”Dichiul (1698 m.) format din calcaruri titonice, munte care ocupă o suprafaţă colosală. Din el iau naştere cele 3 isvoare dela Scropoasa, cari dau 40000 m.3 pe zi, şi el este direct legat cu m-tele Păduchiosul, care de aci…
Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 748 Prin poziția sa centrală și ascendentul său, Peștera Ialomiței a dat tonul începutului dezvoltărilor subterane din Bucegi. Din perspectivă istorică, doar așa-zisa ”Grotă Mihnea” era ușor accesibilă. Dar nici explorările ulterioare nu au ”închis cercul”: ”Peştera se isprăveşte «La Altar» unde sunt stalactitele aşezate în aşa fel, în cât îţi dă impresia pe…
Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 760 Introducerea îi aparține bucegistului Mihai Haret: ”Mulţi îşi închipue, că cunosc Bucegii dacă au vizitat impunătoarea Peşteră a Ialomiţei, vârful Omu, alte câteva vârfuri şi văi din abrupt, etc. Este o simplă iluzie aceasta, căci Bucegii conţin încă numeroase şi pasionante mistere, mai multe grote cunoscute, altele necunoscute şi cel puţin două râuri…
Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 750 În prima parte am prezentat două teorii concurente care explică, fiecare în felul ei, originea denumirii celui mai înalt vârf din Bucegi. Ambele datează de la sfârșitul sec. XIX. Există și o a treia teorie, mult mai recentă, pe care o vom prezenta în continuare. În 1974, Vl. Manoliu-Furnică publică în revista ”Vacances…