Victor Kernbach și Muntele ascuns

Timp de lectură: 5 min Vizualizări: 242 Mitograful Kernbach a aprortat pe filieră sadoveniană sintagma ”muntele ascuns”, i-a modificat originea, atribuind-o abuziv tradiției, ba i-a găsit și o justificare materialistă – un fenomen inedit care pare să altereze din timp în timp forma vârfului Gugu. Inițial, interesul lui Kernbach pentru zona Retezat-Godeanu a fost trezit de o populație misterioasă, guganii…

”Fagurele” din Buzău, obiect nepământean? (II)

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 235 Consecutiv ”debutului oficial” din 2004 a urmat inevitabila ”identificare”. Onoarea, la nivelul anului 2006 (aici),  îi aparține lui Alexandru Găjgan (zis Andi, zis  prodcomb), membru al Forumului Rufon. Va anunța ASFAN printr-un mail în data de 4 ianuarie 2007 (!), revenind, pentru siguranță, în ziua de 27:     Partea interesantă din linkul…

”Fagurele” din Buzău, obiect nepământean? (I)

Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 320 Unul dintre artefactele ”paleoastronautice” autohtone, misterioase și nu prea, este așa-numitul ”Fagure”. Pe scară largă a fost popularizat în 2004, odată cu suplimentul ”Dosarele X în România”, montat de ”Jurnalul Național” în colaborare cu ASFAN-R. Nu avem date concrete ale anterioarelor ieșiri la rampă; posibil să fi existat, dar importanța lor a fost…

Piesa de la Aiud – O confirmare tardivă

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 200 Câteodată acționăm fără eleganță. Nu ne face nicio plăcere, nu ne aduce niciun plus pesonal (ba din contră!), însă totul se supune unor rațiuni mai înalte. Nu ne așteptăm ca beneficiul social al pozițiilor noastre să fie înțeles imediat; el vine în timp, mai greu, dar vine. Un exemplu concret. Am prezentat aici…

Sfinxul de pe Valea Obârșiei

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 342 Într-un grupaj de fotografii montane, publicat de ”Realitatea ilustrată” în septembrie 1932:   *** – ”Prin munți”, în ”Realitatea ilustrată”, nr. 294/15.09.1932, pg. 23   apare și ceea ce este numit ”Sfinxul de pe Valea Obârșiei” (foto dreapta mijloc):     Fotografiile nu sunt exact referențiate, doar la final este indicată o sursă…

Un nou Sfinx în Bucegi (N. Popescu, 1985)

Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 187 În cercetarea așa-ziselor ”sculpturi megalitice”, există o ciudățenie: specialiștii erau destul de rar și oameni de munte. Așa se face că identificarea pieselor în teren era lăsată pe seama/ delegată unor terți. În acest sens, Dan Corneliu Brăneanu l-a capacitat, printre alții, pe montaniardul Nae Popescu (1933-2001; biografia sa o găsiți aici). Un…

Un drapel cu geometrie variabilă (I)

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 255 Simbol sfânt, zeflemit de diverși. Pentru orice popor, drapelul național este elementul central și fix, ”nodul care leagă lucrurile”, cel mai mic multiplu comun al locuitorilor unui stat. Drapelul are reguli stricte de design și arborare, enunțate prin lege. În cazul românilor, culorile sunt de la catarg spre margine – albastru, galben și…

Ghișeul de obiecte pierdute: ”Sfinxul de la Pietreni” (CT)

Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 237 Un microlit prezentat în ”Scânteia”, la rubrica ”Faptul divers”, realizată de Petre Popa ”cu sprijinul corespondenţilor”:   ”Sfinxul de la Pietreni În timp ce se aflau cu tractoarele la arat, doi mecanizatori de la I.A.S. Pietreni (Constanța) au descoperit, scoasă de brăzdarul plugului, o piatră de aproximativ un metru lungime. Prin forma ei,…

Sfinxul de la Topleț (III)

Timp de lectură: 7 min Vizualizări: 205 De departe cel mai cuprinzător material publicat până în prezent despre Sfinxul de la Topleț, a fost semnat de Corneliu Dan Brăneanu. Totuși, articolul are scăderi datorate tendinței necontrolate spre divagație a autorului. Recomandăm celor interesați un exercițiu simplu, dar plin de învățăminte: să compare finalul articolelor lui Cucu și Brăneanu. Amândoi erau…

Sfinxul de la Topleț (II)

Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 256 Ca parte a metodei noastre, urmărim în continuare firul publistic al temei propuse. Între primul articol (Adam Cucu, ”Natura”, 1931) și următoarele (începând din 1962) există un hiatus, reluarea din anii ’60 și următorii păstrând doar numele – ”Sfinxul bănățean” -, devenit în răstimp popular. Observăm în intervalul 1962-1985 o fluctuație a denumirii…