Cei Vechi sculptau piatra brută a muntelui pentru a crea idoli sacri și statui impunătoare, obiecte de venerație și un mesaj transmis viitorimii. Plecând de aici s-au adăugat legături dintre cele mai fantaste: curenți telurici, extratereștri, paranormal și tehnologii avansate.

Denudată de exagerările inerente, adesea teziste sau motivate ideologic, teoria ”chipurilor de piatră” își are partea sa de adevăr. Oferim în Desfășurător rezultatul a decenii de studii, fondate pe experiența vechii gărzi a megalitologiei românești.

Costel Hristescu, un pionier al ”chipurilor de piatră” (IV)

Timp de lectură: 2 min O problemă de priorități megalitice. O notiță din însemnările lui Dan Corneliu Brăneanu: ”Primesc [de la P. Măldărescu – n.n.] felicitări pt. Sărbători la 26.XII.83. În aceeași zi răspund arătând din arhiva mea date pt. stabilirea priorității cu Costel Hristescu în cea de-a 3-a generație (termen lansat acum), cea de-a doua fiind D. Todericiu și…

Mai mult

Costel Hristescu, un pionier al ”chipurilor de piatră” (III)

Timp de lectură: 5 min Anul 1982 aduce un (prim?) articol semnat de Costel Hristescu: ”Tainele munților”, în ”Almanah Magazin”. Este ultima intrare pe care am găsit-o noi până în prezent:   ”Tainele munților Dăltuiri în piatră în defileul Oltului şi pe valea Sebeşului Hristescu Costel   Atunci când am văzut primele dăltuiri în stâncă, Sfinxul, ce încadra drumul Gemenilor,…

Mai mult

Costel Hristescu, un pionier al ”chipurilor de piatră” (II)

Timp de lectură: 2 min În anul 1977, îl întâlnim pe Costel Hristescu în ”Aventuri prin tunelul timpului”, cartea aceluiași Simion Săveanu, scriitor la gazetă și jurnalist de tom: ”Tehnicianul Costel Hristescu, de exemplu, de la Institutul de studii şi proiectări hidroenergetice din Bucureşti, a observat primele figuri umane «sculptate» în piatră în munţii Ciucaş şi în munţii Coziei, încă…

Mai mult

Costel Hristescu, un pionier al ”chipurilor de piatră” (I)

Timp de lectură: 2 min Costel Hristescu, tehnician la ISPH București, este unul dintre pionierii megalitologiei din România. Pasionat de drumețiile alpine, pictor amator, colecționar, dar mai ales un ins discret, a ieșit rar la rampă în presa vremii. Ne vom asuma noi sarcina de a-i prezenta realizările și prioritățile. Din ceea ce știm până în prezent, debutează printr-un interviu…

Mai mult
Capul leului Ropotamo 5

Capul leului – Lavskata glava (Bulgaria megalitică)

Timp de lectură: < 1 min ”Capul leului” (”Lavskata glava” în original) este localizat în Rezervația naturală Ropotamo, în Bulgaria. Coordonate: 42.3153152, 27.7346218. (click pe imagini pentru a le vizualiza la rezoluție maximă) Datorită poziției și formei sugestive, este un excelent reper geografic-vizual care domină valea râului Ropotamo și drumul 99, care leagă Primorsko de Sozopol. Pe culme, în imediata apropiere…

Mai mult
Constantin Brâncuși

Interviu cu Brâncuși. Întrebări și răspunsuri

Timp de lectură: 2 min Vă prezentăm un interviu-document, realizat de Apriliana Medianu cu Brâncuși, în anul 1930.   ”Curentul”, nr. 972/lu. 6.10.1930, pg. 3 și 4   Printre rânduri se desprind câteva ”rezolvări” la unele probleme ridicate mai ales după data consemnării: Își are arta lui Brâncuși obârșia în observarea trovanților (un tip special de microliți)? ”A.M.: Dacă nu…

Mai mult
Daniel Ruzo pe munte

De la Ruzo și Densușianu citire (1967/68)

Timp de lectură: < 1 min În presa vremii există cel puțin un articol publicat de Daniel Ruzo în România. Îl prezentăm în premieră pe internet, adăugându-i o mențiune plină de înțelesuri: marii corifei ai megalitologiei românești habar n-aveau de existența lui. Asta nu i-a împiedicat însă să scrie despre Ruzo vrute și nevrute, nu pe baza a ce zicea/ credea…

Mai mult

Călin N. Turcu și trovanții (I)

Timp de lectură: < 1 min Interesul regretatului Călin N. Turcu față de trovanți, microliți stranii care împânzesc zona Carpaților de Curbură, este puțin cunoscut. Publicistica directă este minimalistă (câteva pastile împrăștiate haotic prin presa vremii). Mai consistente sunt referințele pulicate în volum de prietenul nostru comun, Silviu N. Dragomir, dar cel mai adesea sursa de inspirație este eludată. În urma…

Mai mult