Între Știință și Tradiție (XI)

Sub acest titlu vă prezentăm un grupaj format din 1+9 articole, însoțite la final de comentarii surprinzătoare. Recomandăm lectura ordonată a episoadelor, fără de care sensul se pierde.

În finalul anului 1931 și începutul lui 1932, ”Realitatea Ilustrată” serializează¹, sub titlul ”Între Știință și Tradiție”, un amplu material al francezului René Thévenin. Pare o preluare pe linia unei agenții de presă, dacă ținem seama că versiunea engleză² va fi tipărită în SUA în aceeași perioadă.

În expunerea sa, René Thévenin pornește de la o interogație:

”Ştiinţele zise magice reprezintă o rămăşiţă din superstiţiile trecutului sau o moştenire greşit înţeleasă a unei înalte civilizaţiuni dispărute de mult?”.

Și încheierea nu poate fi decât pozitivă:

”Concluzia? Dacă a existat această omenire, era superioară nouă? Putem afirma aceasta fără nici o teamă”.

Făcând apel la științele oculte (”tradiția ocultă”), legende, mituri și urme materiale interpretate în cheie pozitivistă, René Thévenin recreează o istorie alternativă, hiperdifuzionistă, în care continentele scufundate sunt poli civilizaționali, iar aventura cunoașterii este o banală conservare viciată (denaturată) și încercare de aducere aminte a vechii cunoașteri pierdute:

”Știinţa n’a luat naştere în timpurile moderne, că e reînsufleţirea unei vechi flăcări aprinsă nu se ştie cum, într’o epocă a preistoriei, de către o rasă de oameni a căror inteligenţă era cu mult deasupra celei mijlocii de astăzi. Am văzut că înapoindu-ne în trecut, calea devine mai clară şi mai precisă, iar pe de altă parte, că pe măsură ce ne apropiem de prezent, îşi pierde continuitatea şi strălucirea, întunecându-se completamente la un moment dat”.

Frapant este că întreg probabtoriul desfășurat (din care nu putea lipsi Marea Piramidă) calchiază ”demonstrațiile” paleoastronautice de mai târziu. Redescoperim și proba alchimiei, nu atât de originală pe cât pare citind la prima mână ”Dimineața magicienilor” (Jacques Bergier, Louis Pauwels).

Teoria noastră, prezentată cu varii ocazii, este că unele idei vechi și nefiresc de persistente, mereu aceleași, sunt recodate cultural de-a lungul epocilor, pentru a se potrivi contextului și a părea moderne. Dacă există un design și o voință extraordinar de tenace, nu putem spune fără a ne afunda în Teoria Conspirației. Noi am paria pe lene și reciclare; am văzut deja cum unele legende despre Maglavit și Petrache Lupu au fost preluate mot à mot în mitologia lui Arsenie Boca.

Cert este că în secolul XIX un corpus de date era folosit pentru a prezenta ocultismul eclectic într-o lumină favorabilă, scientizantă, și în secolul XX, același corpus este folosit pentru a respectabiliza intervenția contactelor extraterestre de-a lungul istoriei.

Cariera publicistică a ”profesorului” René Thévenin (1877-1967) a oscilat între romane de aventuri, science fiction, jurnalism și vulgarizare științifică. Un Alexandru Mironov cu ștaif, pe vechi. Reținem Sfânta Alianță dintre SF și mistriologie. Pe unii îi lovește o boală care-i determină să fure curent și să-și fanteziile în serios și imaginațiunile drept fapte. Între noi fie vorba, boala asta are și-un nume: oportunism!

(sfârșit)

Note: ¹Renée Thévenin – ”Între Știință și Tradiție”, în ”Realitatea Ilustrată”, nr. 256/24.12.1931, pg. 11 și 12, nr. 257/31.12.1931, pg. 7 și 8, nr. 258/07.01.1932, pg. 7 și 8, nr. 259/14.01.1932, pg. 3, 4 și 8, nr. 260/21.01.1932, pg. 7 și 8, nr. 261/28.01.1932, pg. 3 și 4, nr. 262/04.02.1932, pg. 3 și 4, nr. 263/11.02.1932, pg. 5 și 6 și nr. 264/18.02.1932, pg. 4 și 5; ²Thevenin, Rene – ”A Race of Supermen Who Perished 20,000 Years Ago?: Evidence Which Suggests There was a Powerful and Highly Civilized People Who Understood Secrets of Nature Which Were Only Recently Rediscovered by Modern Man- Where They Lived- What Destroyed Them”, în ”The American Weekly: Magazine Section of the San Francisco Examiner”, San Francisco, California.