Piesa de aluminiu de la Aiud (I bis)

Printr-un fericit concurs de împrejurări, am intrat în posesia unei referințe complet uitate despre ”Piesa transilvană” (obiectul de aluminiu de la Aiud). Este vorba de articolul ”Acești frați întru rațiune”, publicat de Florin Gheorghiță în ”Almanahul Ateneu” 1987, care o amintește tangențial:

”Mi-aduc aminte la rându-mi, cu câtă emoție am luat în mâni, cu ani în urmă, acea «piesă metalică transilvană» (despre care am scris prima oară în cartea «Enigme în Galaxie»¹), piesă care dovedea atât prin compoziția sa neobișnuită cât și prin vechimea sa, că provenea de la o altă civilizație decât cea a noastră. După ce stătuse ascunsă în adâncimea unui deal de nisip timp de zeci, sute de mii, sau poate chiar milioane de ani, piesa – care sugera un «suport de aterizaj» prin forma (fig. 2) și modul de uzinare -, vorbea și ea despre alte principii în alegerea compoziției aliajelor pentru tehnici de zbor. Într-o epocă în care oamenii de pe Pământ se aflau încă în stadiul primitiv, «piesa transilvană» pierdută probabil de «cineva» care dispunea de un aparat lejer de deplasare aeriană, fusese produsă dintr-un aliaj format din 12 elemente! Marea surpriză era desigur aluminiul – 89 % -, dar și asocierea sa cu zirconiu, cadmiu, nichel, cobalt, bismut și alte metale apărea ca neobișnuită. Din nou aceleași întrebări care deocamdată rămân fără răspuns: cine erau «ei», de unde veneau, cum arătau și în special care era nivelul lor de cunoaștere tehnico-științifică?”².

Două observații:

• • • Retrospectiv, devine tot mai clar că Florin Gheorghiță nu a cunoscut niciodată locul exact al descoperirii și caracteristicile terenului din acel loc. Tocmai de aceea folosește aproximări contradictorii și metafore dubioase. ”Cariera de nisip” din ”Enigme în Galaxie” devine acum ”deal de nisip” (= dună?);
    • Așa-zisele datări sunt doar aprecieri impresioniste ale autorului, fără nicio bază serioasă: ”veacuri întregi, milenii, sau poate sute de milenii, sau poate chiar mai mult” devin ”zeci, sute de mii, sau poate chiar milioane de ani”. De la veac (”interval de timp de o sută de ani”) până la milioane de ani e cale lungă  și bătătorită.

Articolul vine însoțit și de o schiță inedită (referințiată în text ca ”fig. 2”) a ”Piesei transilvane”. Nu știm ce s-a dorit a fi – o rafinare a desenului grosolan din ”Enigme în Galaxie”, o interpretare artistică, o… Cert este însă că nu semanănă (mai) deloc cu originalul. Pare mai degrabă un cap de ciocan (”marteau” în lb. franceză):

N.B. Almanahul ”Ateneu” a fost tipărit la Întreprinderea Poligrafică Bacău ”sub comanda nr. 5277/986”. Așadar înaintea cărții lui Dan Apostol la care face referire episodul II al serialului nostru. Pentru a respecta cronologia, fără a strica numerotarea episoadelor, am preferat denumirea de ”bis” din titlu.

Note: ¹Florin Gheorghiță – ”Enigme în Galaxie”, Ed. Junimea, Iași, 1983, pg. 152-156; ²Florin Gheorghiță – ”Acești frați întru rațiune”, în ”Almanahul Ateneu” 1987, pg. 132-145. Citatul este extras de la pg. 133-134, iar fig. 2 la pg. 134.