J. B.Mașină de scris Z001

Problema ”Piesei” de la Aiud a fost tranșată aici și aici. Multă vreme, s-a marșat pe o abordare greșită. În realitate nu contează ce este acel artefact, ci ce NU ESTE, adică de origine nepământeană (cum se afirmă cu o suspectă lejeritate!).

***

Facsimilul pe care-l prezentăm face parte din așa-numitul ”Dosar de presă” al ”Piesei de la Aiud”, aflat la dispoziția publicului la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) Cluj-Napoca:

 

(click pe imagine pentru a deschide galeria)

 

Este un document intern al instituției, draftul unui ”Proiect expozițional” care a vizat și expunerea ”Piesei” (”talpa de robot”!?!). Aparent un material anost și lipsit de importanță, el oferă o cheie pentru înțelegerea unui context mai larg – de ce a fost expusă ”Piesa” atât de rar, de ce nu e expusă mai des și cum situația poate fi extrapolată la artefacte similare.

Nu este vorba de nicio conspirație și de nicio ocultare.

Un prim palier este cel economic. Surpriză: expozițiile – chiar interne – costă. Iar un muzeu care stă mai mult închis pentru public (pare a fi o politică instituțională a onor Ministerului Culturii!), cu aflux redus de vizitatori, justifică cu greu o investiție (orice investiție!). De apreciat soluția elegantă a denumirii neangajante – ”Cabinetului de curiozități (Wunderkammern)”. O variantă – ”Obscura et Mirabilia”, am propus și noi într-un context asemănător.

Al doilea palier este detaliat în ”Notă”:

Proiectul expozițional dorește să exploateze capitalul de interes al publicului, oferind în același timp o poziție oficială, cât mai neutră și științifică, asupra unor piese care au suscitat discuții aprinse atât printre specialiști cât și presă și în rândul publicului larg. Coordonatorii expoziției, cu acordul consiliului științific, vor elabora textele de prezentare ale expoziției (comunicat de presă, materiale de promovare și explicative). Datorită naturii controversate a obiectelor expuse propunem limitarea speculațiilor prin prezentarea poziției oficiale a MNIT într-o conferință de presă. Coordonatorii proiectului nu își asumă responsabilitatea controverselor datorate declarațiilor altor colegi sau a eventualelor discuții apărute în presă [s.n.]”.

Care era teama (pe deplin justificată a) celor care propuneau expoziția? Vorbele proaste, ”speculațiile”.

Cele ale ”altor colegi” puteau veni din două direcții:

  • vechiul conflict Piso – Lazarovici, generat de orgolii profesionale și ambiții ierarhice, primul fiind un detractor dogmatic al ”Piesei”, al doilea un (prea?) înflăcărat susținător; și
  • exhibiționismul istoricului Mihai Wittenberger (Ipoteza Me262), persoană fără nicio calificare în tehnologia aviatică a celui de-Al Doilea Război Mondial. Și care după opinia avizată a unor cercetători care se pricep în acest domeniu, vorbește niște prostii cât el de mari. Dar asupra acestui aspect vom reveni.

Cei menționați anterior sunt pistol cu apă față de celebrul ménage à trois – ufologi, presă tabloidă, entuziaști – și trăncăneala lui parazită. Ăștia funcționează în doi timpi. Întâi căinează conspirația, că cineva ascunde ceva de ei. Nici nu contează cine ascunde sau ce ascunde sau dacă chiar ascunde, ci de cine ascunde. De ei, că ei sunt importanți; aici e fără discuție mentalitate de ratați în căutare de justificări aiuristice ale eșecului. Iar când cineva mișcă lucrurile în direcția deschiderii (vezi Expoziția de mai sus), fac ditamai tămbălăul, până când persoana, instituția, etc. ș.a. ajunge să-și blesteme zilele, să regrete amarnic decizia luată și să încuie cu nouă lacăte șandramaua. Și ciclul se reia, cu mai puțini naivi dispuși să-și riște degeaba cariera și cu mai mulți agitați care urlă ”Conspirație!”.

Dacă nu ne credeți, urmăriți tevatura isterică a celor trei clipuri video despre nimic, sintetizată magistral în România de Dan. D. Farcaș sub sloganul (subtitlu de carte) ”Pentagonul recunoaște”. Printre altele, acesta afirmă nonșalant:

În ultimii trei ani au ieșit la lumină, pentru prima dată în istorie, dovezi atât de solide încât vor schimba, în scurt timp, radical, viziunea tradițională [s.n.]  asupra acestui domeniu [OZN/ FAN – n.n.] ”.

Futurolog1 de proximitate, deja zgârie AMR-ul cu briceagul în tencuială. Premiul pe anul 2019 al Comisiei Olimpice de Afirmații Iresponsabile și Exaltate (C.O.A.I.E.) este adjudecat fără probleme. Cupa câștigată e mai jos și e de sutien:

Cupă de sutien Z001

 

N.B. Facsimilul l-am parcurs și reprodus fotografic în cadrul deplasării efectuate la Cluj (IX.2018) împreună cu Ioan Bunea și Teea de la ASFAN-România.

 

Notă: 1Futurologul e ăla care anticipează viitorul, nu are legătură cu…